1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvinte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
2 Negreşit, sunt mai prost decât oricine, şi n-am pricepere de om.
3 N-am învăţat înţelepciunea, nici nu am ştiinţa Celui Sfânt.
4 Cine s-a urcat în ceruri şi cine s-a coborât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el şi care este numele fiului său? Ştii tu lucrul acesta?
5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este scut pentru cei ce se încred în El.
6 N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească şi să fii găsit mincinos.
7 Două lucruri îţi cer; nu mi le opri, înainte de a muri!
8 Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi în fiecare zi pâinea care-mi trebuie.
9 Ca nu cumva în belşug să Te lepăd, şi să zic: Cine este Domnul? Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.
10 Nu învinui pe slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat.
11 Este o generaţie care blestemă pe tatăl său, şi nu binecuvântează pe mama sa.
12 Este o generaţie care se crede curată, şi totuşi nu este spălată de întinăciunea ei.
13 Este o generaţie ai cărei ochi sunt trufaşi, şi care îşi ţin pleoapele sus;
14 o generaţie ai cărei dinţi sunt ca nişte săbii, şi ale cărei măsele ca nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ, şi pe cei lipsiţi dintre oameni.
15 Lipitoarea are două fiice: Dă! dă! Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: Destul:
16 Locuinţa morţilor; un pântece care nu poate purta copii; pământul care nu este sătul de apă; şi focul care nu zice niciodată: Destul!
17 Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu, şi îl vor mânca puii de vultur.
18 Trei lucruri sunt prea minunate pentru mine, da, chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19 calea vulturului pe cer; calea şarpelui pe stâncă; urma corăbiei în mijlocul mării; şi urma unui bărbat cu o fată.
20 Tot aşa este şi calea femeii adultere: ea mănâncă, şi se şterge la gură, şi zice: N-am făcut nimic rău.
21 Trei lucruri fac să tremure pământul, şi patru lucruri pe care nu le poate suferi:
22 un slujitor care domneşte; şi un nebun care are pâine din belşug,
23 o femeie vrednică de dispreţ care se mărită; şi o sclavă care moşteneşte pe stăpâna ei.
24 Patru vietăţi sunt mici pe pământ, şi totuşi dintre cele mai înţelepte:
25 furnicile, care nu sunt un popor tare, însă îşi pregătesc hrana vara;
26 şoarecii de munte care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stâncă;
27 lăcustele n-au rege, şi totuşi pornesc toate în cete;
28 păianjenul îl poţi prinde cu mâinile, şi se găseşte totuşi în palatele regilor.
29 Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, da, patru au mers măreţ:
30 leul, viteazul animalelor, şi care nu se dă înapoi dinaintea nimănui;
31 calul închingat gata, ţapul şi un rege căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32 Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie sau dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură:
33 căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge şi stoarcerea mâniei dă certuri.