106
Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul căci este bun! Căci mila Lui ţine în veci!
Cine va putea să spună faptele măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc judecata, cei ce fac dreptatea în orice timp.
Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău! Cercetează-mă cu mântuirea Ta,
ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău şi să mă laud cu moştenirea Ta!
Noi am păcătuit împreună cu părinţii noştri, am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
Părinţii noştri n-au luat aminte la lucrările Tale minunate în Egipt; nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roşie.
Totuşi El i-a scăpat, din cauza Numelui Său, ca să-Şi arate puterea.
A mustrat Marea Roşie, şi ea a secat; şi i-a trecut prin adâncuri ca printr-un deşert.
10 I-a scăpat din mâna celui ce-i ura, şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Şi apele au acoperit pe asupritorii lor, n-a rămas nici unul măcar dintre ei.
12 Atunci ei au crezut în cuvintele Lui; au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând lucrările Lui; n-au aşteptat sfatul Lui,
14 ci au fost plini de poftă în deşert, şi au ispitit pe Dumnezeu în deşert.
15 Şi le-a dat ce cereau, dar a trimis uscăciune în sufletul lor.
16 În tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Pământul s-a deschis şi l-a înghiţit pe Datan, şi a acoperit ceata lui Abiram.
18 Şi un foc s-a aprins în adunarea lor, flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un viţel în Horeb, şi s-au închinat înaintea unui chip turnat.
20 Aşa au schimbat Gloria lor cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21 Au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 lucrări minunate în ţara lui Ham, semne înfricoşătoare la Marea Roşie.
23 De aceea El a zis că i-ar fi nimicit, dacă Moise, alesul Său, n-ar fi stat la spărtură înaintea Lui, ca să abată mânia Lui şi să nu-i nimicească.
24 Da, au dispreţuit ţara cea plăcută; n-au crezut Cuvântul Lui,
25 ci murmurau în corturile lor şi n-au ascultat de glasul Domnului.
26 De aceea El a ridicat mâna, jurând că-i va face să cadă în deşert,
27 că le va doborî sămânţa printre naţiuni, şi-i va împrăştia prin ţări.
28 Ei s-au alipit de Baal-Peor şi au mâncat din jertfele morţilor.
29 Au provocat astfel pe Domnul la mânie prin faptele lor, şi o plagă a izbucnit între ei.
30 Atunci s-a sculat Fineas, şi a făcut judecată, şi plaga s-a oprit.
31 Şi aceasta i s-a socotit ca dreptate din generaţie în generaţie până în veci.
32 Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba, şi Moise a fost pedepsit din cauza lor;
33 pentru că s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui, el a vorbit în chip uşuratic cu buzele.
34 N-au nimicit popoarele, cum le poruncise Domnul,
35 ci s-au amestecat cu naţiunile, şi au învăţat faptele lor.
36 Şi au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.
37 Da, şi-au jertfit fiii şi fiicele lor la idoli,
38 şi au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost întinată cu omoruri.
39 Aşa s-au întinat prin faptele lor, şi s-au desfrânat prin apucăturile lor.
40 De aceea Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său, aşa de mult încât a urât moştenirea Sa.
41 Şi i-a dat în mâinile celor ce-i urau; şi cei care îi urau au stăpânit peste ei.
42 Duşmanii lor i-au asuprit, şi au fost supuşi sub mâna lor.
43 De multe ori El i-a scăpat, dar ei L-au întărâtat prin sfatul lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.
44 Totuşi El a privit la nevoia lor, când le-a auzit strigătul.
45 Şi-a adus aminte de legământul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare.
46 I-a făcut să afle milă înaintea tuturor celor ce-i duseseră în captivitate.
47 Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strânge-ne din mijlocul naţiunilor, ca să aducem mulţumiri sfântului Tău Nume, să fim biruitori în lauda Ta!
48 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Şi tot poporul să zică: Amin! Lăudaţi pe Domnul!