140
Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,
care cugetă lucruri rele în inima lor şi sunt totdeauna gata să înceapă războiul!
Ei îşi ascut limba ca un şarpe, veninul de năpârcă e sub buzele lor. (Oprire)
Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, care se gândesc să mă doboare!
Nişte îngâmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului şi îmi întind capcane. (Oprire)
Eu zic Domnului: Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!
Doamne, Dumnezeule, tăria mântuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.
Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i reuşească planurile, pentru că s-ar lăuda!
Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!
10 Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! în foc sa fie aruncaţi, în adâncuri de unde să nu se mai scoale!
11 Omul cu limba mincinoasă nu se va întări pe pământ; pe omul asupritor, nenorocirea îl va pândi şi-l va duce la pieire.
12 Ştiu că Domnul va apăra cauza celui apăsat, dreptatea celor lipsiţi.
13 Da, cei drepţi vor lăuda Numele Tău, oamenii drepţi vor locui înaintea Ta.