1 Atotputernicul, Dumnezeu, a vorbit şi a chemat pământul, de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui.
2 Din Sion, desăvârşirea frumuseţii, Dumnezeu străluceşte.
3 Dumnezeul nostru vine şi nu tace; un foc va mistui înaintea Lui şi o furtună puternică va fi împrejurul Lui.
4 El va striga spre ceruri, sus, şi spre pământ, ca să judece pe poporul Său:
5 Adunaţi-i pe credincioşii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!
6 Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este cel ce judecă. (Oprire)
7 Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8 Nu pentru jertfele tale te mustru, nici pentru arderile tale de tot, care sunt necurmat înaintea Mea.
9 Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.
10 Căci ale Mele sunt toate animalele pădurii, toate fiarele munţilor cu miile lor.
11 Cunosc toate păsările munţilor, şi tot ce se mişcă pe câmp îmi este cunoscut.
12 Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a Mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
13 Oare mănânc Eu carnea taurilor şi beau Eu sângele ţapilor?
14 Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi promisiunile făcute Celui Preaînalt.
15 Cheamă-Mă în ziua necazului şi Eu te voi scăpa, iar tu Mă vei preamări!
16 Dumnezeu zice însă celui rău: Ce tot înşiri tu legile Mele şi ai în gură legământul Meu,
17 când tu urăşti mustrările şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
18 Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el şi te însoţeşti cu cei ce sunt adulteri.
19 Dai drumul gurii la rău şi limba ta urzeşte viclenie.
20 Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, defăimezi pe fiul mamei tale.
21 Iată ce ai făcut şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sunt ca tine. Dar te voi mustra şi le voi pune pe toate înaintea ochilor tăi.
22 Luaţi seama dar, voi care uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâşii şi să nu fie nimeni să vă scape!
23 Cine aduce mulţumiri, ca jertfă, acela Mă preamăreşte; şi celui ce îşi pune în rânduială calea, îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.