1 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!
2 S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;
3 căci mi s-a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.
4 Sunt numărat cu cei ce se coboară în groapă; sunt ca un om care nu mai are putere.
5 Stau întins printre cei morţi, ca şi cei ucişi şi culcaţi în mormânt, de care nu-Ţi mai aduci aminte, şi care sunt despărţiţi de mâna Ta.
6 M-ai aşezat în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
7 Mânia Ta mă apasă şi mă năpădeşte cu toate valurile Tale. (Oprire)
8 Ai îndepărtat de la mine pe toţi prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei; sunt închis şi nu pot să ies.
9 Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem Doamne, şi-mi întind mâinile Spre Tine!
10 Oare pentru morţi faci Tu minuni? Se vor scula morţii să Te laude? (Oprire)
11 Se va vorbi de bunătatea Ta în mormânt şi de credincioşia Ta în Adânc?
12 Se vor cunoaşte minunile Tale în întuneric şi dreptatea Ta în ţara uitării?
13 Dar eu către Tine am strigat, Doamne, şi dimineaţa, rugăciunea mea se înalţă la Tine.
14 De ce, Doamne, respingi sufletul meu? De ce îmi ascunzi Faţa Ta?
15 Din tinereţe sunt nenorocit şi aproape de moarte, sunt cuprins de spaimele Tale şi nu ştiu ce să mai fac.
16 Mânia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.
17 Ele mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.
18 Ai depărtat de la mine pe prieten şi pe tovarăş, şi cunoscuţii mei s-au făcut nevăzuţi.