1 În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioarele ei şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
2 Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin ca să nască.
3 În cer s-a mai arătat un alt semn: şi iată, s-a văzut un mare balaur roşu, având şapte capete, zece coarne, şi pe capetele lui şapte diademe;
4 Cu coada lui trăgea după el a treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ. Şi balaurul a stat înaintea femeii, care era pe cale să nască, pentru ca să-i mănânce copilul când îl va naşte.
5 Şi ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească, el va păstori toate naţiunile cu un toiag de fier; şi copilul ei a fost răpit la Dumnezeu şi la tronul Său;
6 Apoi femeia a fugit în pustie, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute şaizeci de zile;
7 Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul şi îngerii lui s-au luptat şi ei,
8 dar n-au putut birui şi locul lor nu s-a mai găsit în cer.
9 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satan, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui;
10 Şi în cer am auzit un glas puternic, zicând: Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi autoritatea Cristosului Său, pentru că acuzatorul fraţilor noştri, care zi şi noapte îi acuza înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos;
11 Ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.
12 De aceea, bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ele! Vai de voi locuitorii pământului şi ai mării! Căci Diavolul s-a coborât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.
13 Când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a început să persecute femeia care născuse copilul de parte bărbătească,
14 Dar femeii i-au fost date cele două aripi ale vulturului celui mare, ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei, unde este hrănită o vreme şi vremuri şi o jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui;
15 Şi şarpele a aruncat din gura lui apă, ca un râu, după femeie, ca s-o facă să fie dusă de râu.
16 Dar pământul a ajutat femeia. Şi pământul şi-a deschis gura şi a înghiţit râul pe care-l aruncase balaurul din gură.
17 Şi balaurul s-a mâniat pe femeie şi s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzea poruncile lui Dumnezeu şi are mărturia lui Isus.