61
1 Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2 De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită şi zic:
„Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!
3 Căci Tu eşti un adăpost pentru mine,
un turn tare împotriva vrăjmaşului.
4 Aş vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău,
să alerg la adăpostul aripilor Tale. – (Oprire)
5 Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculţi juruinţele,
Tu îmi dai moştenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6 Tu adaugi zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7 În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea şi credincioşia Ta să vegheze asupra lui!
8 Atunci voi cânta neîncetat Numele Tău,
şi zi de zi îmi voi împlini juruinţele.