10
În Cezareea era un om cu numele Corneliu, centurion din cohorta numită Italiana.
Omul acesta era evlavios şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe acte de binefacere pentru popor şi se ruga întotdeauna lui Dumnezeu.
Pe la ceasul al nouălea din zi a văzut clar într-o vedenie că un înger al lui Dumnezeu a intrat la el şi i-a zis: Corneliu!
Corneliu s-a uitat ţintă la el, s-a înfricoşat şi a răspuns: Ce este, Doamne? Şi îngerul i-a zis: Rugăciunile şi binefacerile tale s-au urcat înaintea lui Dumnezeu şi El Şi-a adus aminte de ele.
Trimite acum nişte oameni la Iope şi cheamă-l pe Simon, zis şi Petru.
El găzduieşte la un om numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare; acela îţi va spune ce trebuie să faci.
Cum a plecat îngerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat doi din slujitorii săi şi un soldat evlavios din aceia care-i slujeau tot timpul
şi, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.
A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a urcat să se roage pe acoperişul casei, pe la ceasul al şaselea.
10 I s-a făcut foame şi a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească.
11 A văzut cerul deschis şi un vas ca o faţă de masă mare, legată în cele patru colţuri, coborându-se şi lăsându-se în jos pe pământ.
12 În ea se aflau tot felul de animale cu patru picioare şi reptile de pe pământ şi păsările cerului.
13 Şi o voce i-a zis: Petre, ridică-te, taie şi mănâncă.
14 Nicidecum, Doamne, a răspuns Petru. Căci niciodată n-am mâncat ceva pângărit sau necurat.
15 Şi vocea i-a zis iarăşi a doua oară: Ce a curăţit Dumnezeu să nu numeşti pângărit.
16 Lucrul acesta s-a făcut de trei ori şi îmediat după aceea vasul a fost ridicat iarăşi la cer.
17 Pe când Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei pe care o avusese, iată că oamenii trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, s-au oprit la poartă
18 şi au întrebat cu voce tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo.
19 Şi pe când se gândea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis: Iată că te caută trei oameni;
20 ridicăte, coboară-te şi du-te cu ei, fără şovăire, căci Eu i-am trimis.
21 Petru, deci, s-a coborât şi le-a zis oamenilor acelora: Eu sunt acela pe care-l căutaţi; ce vreţi?
22 Ei i-au răspuns: Centurionul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot poporul iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să te cheme în casa lui şi să audă cuvintele pe care i le vei spune.
23 Petru, deci, i-a chemat înăuntru şi i-a găzduit.
24 A doua zi, s-a ridicat şi a plecat cu ei. L-au însoţit şi câţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezareea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi cu prietenii apropiaţi pe care-i chemase.
25 Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat.
26 Dar Petru l-a ridicat şi i-a zis: Ridică-te, şi eu sunt om!
27 Şi vorbind cu el, a intrat în casă şi a găsit adunaţi mulţi oameni.
28 Ştiţi, le-a zis el, că nu îi este permis de Lege unui iudeu să se asocieze cu cineva dintr-o altă naţiune sau să vină la el, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc nici un om pângărit sau necurat.
29 De aceea am venit fără împotrivire când m-aţi chemat; vă întreb, dar, cu ce gând aţi trimis după mine?
30 Corneliu a răspuns: Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea şi iată că a stat înaintea mea un om cu o haină strălucitoare
31 şi a zis: Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de binefacerile tale.
32 Trimite, dar, la Iope şi cheamă-l pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lângă mare; când va veni el, îţi va vorbi.
33 Am trimis îndată la tine şi bine ai făcut că ai venit. Acum, dar, toţi suntem aici înaintea lui Dumnezeu ca să ascultăm tot ce ţi-a poruncit Domnul să ne spui.
34 Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: Într-adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,
35 ci că în orice naţiune, cine se teme de El şi face acte ale dreptăţii este primit de El.
36 El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Cristos, care este Domnul tuturor.
37 Ştiţi vestea care circulă prin toată Iudeea, începând din Galileea, în urma botezului predicat de Ioan;
38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi îi vindeca pe toţi cei care erau apăsaţi de Diavolul; căci Dumnezeu era cu El.
39 Noi suntem martori a tot ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorât atârnându-L pe lemn.
40 Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a permis să Se arate
41 nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi.
42 Isus ne-a poruncit să predicăm mulţimii şi să mărturisim că El a fost destinat de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.
43 Toţi profeţii mărturisesc despre El că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.
44 Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborât Duhul Sfânt peste toţi cei care ascultau Cuvântul.
45 Toţi credincioşii circumcişi care veniseră cu Petru au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste naţiuni;
46 căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărindu-L pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
47 Se poate opri apa, ca să nu fie botezaţi aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?
48 Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Cristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.