1 Isus a mai spus ucenicilor Săi: Un om bogat avea un administrator, care a fost învinuit că-i risipeşte averea.
2 El l-a chemat şi i-a zis: Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă socoteală de administrarea ta, pentru că nu mai poţi fi administrator.
3 Administratorul şi-a zis: Ce voi face dacă îmi ia stăpânul slujba? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.
4 Ştiu ce voi face, pentru ca atunci când voi fi dat afară din slujbă, ei să mă primească în casele lor.
5 A chemat pe fiecare din datornicii stăpânului său şi i-a zis celui dintâi: Cât eşti dator stăpânului meu?
6 O sută de măsuri de ulei, a răspuns el. Şi i-a zis: Ia-ţi registrul, şi aşază-te degrabă şi scrie cincizeci.
7 Apoi a zis altuia: Dar tu, cât eşti dator? O sută de măsuri de grâu, a răspuns el. Şi i-a zis: Ia-ţi registrul şi scrie optzeci.
8 Stăpânul lui l-a lăudat pe administratorul nedrept pentru că lucrase cu înţelepciune. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.
9 Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci când veţi muri să vă primească în locuinţele eterne.
10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.
11 Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?
12 Şi dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
13 Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpâni, căci sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine numai la unul şi îl va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi banilor.
14 Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea şi îşi băteau joc de El.
15 Isus le-a zis: Voi căutaţi să vă arătaţi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni este detestabil înaintea lui Dumnezeu.
16 Legea şi profeţii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se predică: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.
17 Este mai uşor să treacă cerul şi pământul decât să cadă o singură frântură de literă din Lege.
18 Oricine îşi lasă soţia şi ia pe alta de soţie comite adulter; şi cine o ia de soţie pe cea lăsată de bărbatul ei comite adulter.
19 Era un om bogat care se îmbrăca în purpură şi in subţire şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi de strălucire.
20 La uşa lui zăcea un sărac numit Lazăr, plin de bube.
21 Şi dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
22 Cu timpul, săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi l-au îngropat.
23 Pe când era el în locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, l-a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui
24 şi a strigat: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite-l pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.
25 Fiule, i-a răspuns Avraam, adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune şi Lazăr şi le-a luat pe cele rele; acum, aici el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.
26 Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei care ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.
27 Bogatul a zis: Te rog, dar, părinte Avraame, să-l trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu,
28 căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
29 Avraam a răspuns: Îi au pe Moise şi pe profeţi; să asculte de ei.
30 Nu, părinte Avraame, a zis el; ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.
31 Şi Avraam i-a răspuns: Dacă nu-i ascultă pe Moise şi pe profeţi, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.