1 Isus a intrat în Ierihon şi trecea prin cetate.
2 Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele colectorilor de impozite,
3 căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din cauza mulţimii, căci era mic de statură.
4 A alergat înainte şi s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă; pentru că pe drumul acela avea să treacă.
5 Isus, când a ajuns la locul acela, Şi-a ridicat ochii în sus şi i-a zis: Zacheu, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.
6 Zacheu s-a dat jos degrabă şi L-a primit cu bucurie.
7 Când au văzut lucrul acesta, toţi murmurau şi ziceau: A intrat să găzduiască la un om păcătos!
8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor; şi dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.
9 Isus i-a zis: Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
10 Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.
11 Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o parabolă, pentru că era aproape de Ierusalim şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu se va arăta îndată.
12 Deci a zis: Un om de origine nobilă s-a dus într-o ţară îndepărtată ca să-şi ia un regat, şi apoi să se întoarcă.
13 A chemat zece din sclavii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: Puneţi-le în negoţ până mă voi întoarce.
14 Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis după el o solie să-i spună: Nu vrem ca omul acesta să domnească peste noi.
15 Când s-a întors înapoi, după ce îşi luase regatul, a pus să-i cheme pe sclavii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câştigase fiecare cu ei din negoţ.
16 Cel dintâi a venit şi i-a zis: Doamne, mina ta a mai adus zece mine.
17 El i-a zis: Bine, sclav bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte autoritatea peste zece cetăţi.
18 A venit al doilea şi i-a zis: Doamne, mina ta a mai adus cinci mine.
19 El i-a zis şi lui: Primeşte şi tu autoritatea peste cinci cetăţi.
20 A venit un altul şi i-a zis: Doamne, iată-ţi mina pe care am păstrat-o învelită într-un ştergar,
21 căci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat.
22 Stăpânul i-a zis: Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat;
23 atunci de ce nu mi-ai pus banii la schimbătorii de bani, pentru ca la întoarcerea mea să-i fi luat înapoi cu dobândă?
24 Apoi le-a zis celor ce erau de faţă: Luaţi-i mina şi daţi-o celui ce are zece mine.
25 Doamne, i-au zis ei, el are zece mine.
26 Iar el le-a zis: Vă spun că celui ce are i se va da; dar de la cel ce n-are i se va lua chiar şi ce are.
27 Cât despre vrăjmaşii mei care n-au vrut să domnesc eu peste ei, aduceţi-i încoace şi tăiaţi-i înaintea mea.
28 După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se urca spre Ierusalim.
29 Când S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis doi din ucenicii Săi
30 şi le-a zis: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.
31 Dacă vă va întreba cineva: Pentru ce-l dezlegaţi? să-i spuneţi aşa: Pentru că Domnul are nevoie de el.
32 Cei ce fuseseră trimişi, s-au dus şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus.
33 Pe când dezlegau măgăruşul, stăpânii lui le-au zis: Pentru ce dezlegaţi măgăruşul?
34 Ei au răspuns: Domnul are nevoie de el.
35 Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el şi L-au aşezat pe Isus călare deasupra.
36 Pe când mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.
37 Şi când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâşul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să-L laude pe Dumnezeu cu voce tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38 Ei ziceau: Binecuvântat este Regele care vine în Numele Domnului! Pace în cer şi glorie în locurile preaînalte!
39 Unii farisei din mulţime I-au zis lui Isus: Învăţătorule, ceartă-fii ucenicii!
40 Şi El a răspuns: Vă spun că dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.
41 Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea
42 şi a zis: Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Vor veni peste tine zile când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile:
44 te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut timpul când ai fost cercetată.
45 Pe urmă a intrat în Templu şi a început să-i scoată afară pe cei care vindeau şi cumpărau în el.
46 Şi le-a zis: Este scris: Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.
47 Isus învăţa în toate zilele mulţimile în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, experţii în Lege şi conducătorii naţiunii căutau să-L omoare;
48 dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot poporul Îi sorbea cuvintele de pe buze.