1 Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustiu,
2 unde a fost ispitit de Diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.
3 Diavolul I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine.
4 Isus i-a răspuns: Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.
5 Diavolul L-a urcat pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă toate regatele pământului
6 şi I-a zis: ţie Îţi voi da toată autoritatea şi gloria acestor regate; căci mie îmi este dată şi o dau oricui vreau.
7 Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.
8 Drept răspuns, Isus i-a zis: Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti.
9 Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe acoperişul Templului şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;
10 căci este scris: El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;
11 şi: Ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.
12 Isus i-a răspuns: S-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.
13 După ce L-a ispitit în toate felurile, Diavolul a plecat de la El, până la o vreme.
14 Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea şi I s-a dus vestea în toată regiunea din jur.
15 El îi învăţa pe oameni în sinagogile lor şi era lăudat de toţi.
16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut şi, după obiceiul Său, în ziua sabatului a intrat în sinagogă. S-a ridicat să citească
17 şi I s-a dat cartea profetului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:
18 Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să-i vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc prizonierilor de război eliberarea şi orbilor primirea vederii; să dau drumul celor apăsaţi
19 şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.
20 Pe urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului şi S-a aşezat jos. Toţi cei care se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El.
21 Atunci a început să le spună: Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură pe care le-aţi auzit.
22 Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura Lui şi ziceau: Oare nu este acesta fiul lui Iosif?
23 Isus le-a zis: Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi şi Îmi veţi zice: Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.
24 Dar, a adăugat El, adevărat vă spun că nici un profet nu este primit bine în patria lui.
25 Ba încă, adevărat vă spun că pe timpul lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel;
26 şi totuşi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, în afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.
27 Şi mulţi leproşi erau în Israel pe timpul profetului Elisei; şi totuşi nici unul din ei n-a fost curăţit, în afară de Naaman, sirianul.
28 Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie.
29 Şi s-au ridicat, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până pe creasta muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos în prăpastie.
30 Dar Isus a trecut prin mijlocul lor şi a plecat de acolo.
31 S-a coborât în Capernaum, cetate din Galileea, şi acolo îi învăţa pe oameni în ziua sabatului.
32 Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că vorbea cu autoritate.
33 În sinagogă se afla un om care avea un duh de demon necurat şi care a strigat cu voce tare:
34 Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
35 Isus l-a certat şi i-a zis: Taci şi ieşi afară din omul acesta! Şi demonul, după ce l-a trântit jos în mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.
36 Toţi au fost cuprinşi de spaimă şi ziceau unii către alţii: Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu autoritate şi cu putere duhurilor necurate şi ele ies afară!
37 Şi I s-a dus vestea în toate împrejurimile.
38 După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare şi L-au rugat pentru ea.
39 El S-a aplecat spre ea, a certat febra şi febra a lăsat-o. Ea s-a ridicat îndată şi a început să le slujească.
40 La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de diferite boli îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei şi-i vindeca.
41 Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu. Dar El îi mustra şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Cristosul.
42 Când s-a crăpat de zi, Isus a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Mulţimile au început să-L caute în toate părţile şi au ajuns până la El; voiau să-L oprească să nu plece de la ei.
43 Dar El le-a zis: Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis.
44 Şi predica în sinagogile Galileii.