1 Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea mulţimea ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,
2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele plasele.
3 S-a urcat într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi S-a aşezat şi învăţa mulţimile din corabie.
4 Când a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: Depărteaz-o înspre larg şi aruncaţi-vă plasele pentru pescuire.
5 Drept răspuns, Simon I-a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca plasele!
6 După ce le-au aruncat, au prins aşa mulţime de peşti, că începeau să li se rupă plasele.
7 Au făcut semn însoţitorilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să îi ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se scufunde corăbiile.
8 Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus şi I-a zis: Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos,
9 fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei care erau cu el, din cauza pescuirii pe care o făcuseră.
10 Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, însoţitorii lui Simon. Atunci Isus i-a zis lui Simon: Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.
11 Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul şi au mers după El.
12 Isus era într-una din cetăţi. Şi iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu faţa la pământ, L-a rugat şi I-a zis: Doamne dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.
13 Isus a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis: Da, vreau, fii curăţit! Îndată, l-a lăsat lepra.
14 Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. Ci du-te, i-a zis El, şi arată-te preotului şi adu pentru curăţirea ta ce a hotărât Moise, ca mărturie pentru ei.
15 Se răspândea tot mai mult vestea despre El şi oamenii se strângeau cu grămada ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.
16 Iar El Se ducea în locuri pustii şi Se ruga.
17 Într-una din zile Isus învăţa mulţimile. Nişte farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo, iar puterea Domnului era cu El ca să vindece.
18 Şi iată că nişte oameni purtau pe o targă un paralitic şi căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.
19 Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru din cauza mulţimii, s-au urcat pe acoperişul casei şi l-au coborât cu targa printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.
20 Când le-a văzut credinţa, Isus a zis: Omule, păcatele îţi sunt iertate!
21 Experţii Legii şi fariseii au început să murmure şi să zică în ei înşişi: Cine este acesta, de rosteşte blasfemii? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?
22 Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul şi le-a zis: Pentru ce murmuraţi în inimile voastre?
23 Ce este mai uşor: a zice: Păcatele îţi sunt iertate, sau a zice: Scoală-te şi umblă?
24 Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele: – ţie îţi poruncesc, a zis El paraliticului, scoală-te, ridică-ţi targa şi du-te acasă.
25 Şi imediat paraliticul s-a ridicat în faţa lor, a ridicat targa pe care zăcea şi s-a dus acasă, glorificându-L pe Dumnezeu.
26 Toţi au rămas uimiţi şi Îl glorificau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: Azi am văzut lucruri nemaipomenite.
27 După aceea Isus a ieşit afară şi a văzut un colector de impozite numit Levi şezând la punctul de colectare a impozitelor şi i-a zis: Vino după Mine!
28 Colectorul de impozite a lăsat totul, s-a ridicat şi a mers după El.
29 Levi I-a pregătit un banchet mare la el în casă; şi o mulţime de colectori de impozite şi de alţi oaspeţi şedeau la masă cu ei.
30 Fariseii şi experţii Legii murmurau şi le ziceau ucenicilor Lui: Pentru ce mâncaţi şi beţi împreună cu colectorii de impozite şi cu păcătoşii?
31 Isus a luat cuvântul şi le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci cei bolnavi.
32 N-am venit să-i chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi.
33 Ei I-au zis: Ucenicii lui Ioan, ca şi ai fariseilor, postesc des şi fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă şi beau.
34 El le-a răspuns: Oare îi puteţi face pe nuntaşi să postească în timpul când mirele este cu ei?
35 Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile.
36 Le-a spus şi o parabolă: Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic ca să-l pună la o haină veche; altfel rupe şi haina cea nouă, şi nici peticul luat de la ea nu se potriveşte la cea veche.
37 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă şi burdufurile se distrug;
38 ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi amândouă se păstrează.
39 Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea vin nou, căci zice: Este mai bun cel vechi.