1 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.
2 Cinci din ele erau nechibzuite şi cinci înţelepte.
3 Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele ulei.
4 Dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi ulei în vase.
5 Fiindcă mirele întârzia, au aţipit toate şi au adormit.
6 La miezul nopţii s-a auzit un strigăt: Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!
7 Atunci toate fecioarele acelea s-au ridicat şi şi-au pregătit candelele.
8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: Daţi-ne din uleiul vostru, căci ni se sting candelele.
9 Dar cele înţelepte le-au răspuns: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei care vând ulei şi cumpăraţi-vă.
10 Pe când se duceau ele să cumpere ulei, a venit mirele: cele care erau gata au intrat cu el în sala de nuntă şi s-a încuiat uşa.
11 Mai pe urmă au venit şi celelalte fecioare şi au zis: Doamne, Doamne, deschide-ne!
12 Dar el, drept răspuns, le-a zis: Adevărat vă spun că nu vă cunosc!
13 Vegheaţi, dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul când va veni Fiul omului.
14 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă ţară, i-a chemat pe sclavii săi şi le-a încredinţat averea sa.
15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul – fiecăruia după puterea lui – şi a plecat.
16 Îndată, cel care primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
17 Tot aşa, cel care primise cei doi talanţi câştigat şi el alţi doi cu ei.
18 Cel care nu primise decât un talant s-adus şi a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.
19 După mult timp, stăpânul acelor sclavi s-a întors şi le-a cerut socoteala.
20 Cel care primise cei cinci talanţi a venit, a mai adus cinci talanţi şi a zis: Stăpâne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi.
21 Stăpânul său i-a zis: Bine, sclav bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.
22 Cel care primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: Stăpâne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi.
23 Stăpânul său i-a zis: Bine, sclav bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!
24 Cel care nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: Stăpâne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat.
25 Mi-a fost teamă şi m-am dus să ascund talantul în pământ; iată ce este al tău!
26 Stăpânul său i-a răspuns: Sclav viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat;
27 prin urmare, se cuvenea ca tu să-mi fi dat banii la schimbătorii de bani şi, la venirea mea, mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!
28 Luaţi-i, dar, talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi.
29 Pentru că celui care are i se va da şi va avea de prisos; dar de la cel care n-are se va lua şi ce are!
30 Iar pe sclavul acela netrebnic aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
31 Când va veni Fiul omului în gloria Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe tronul gloriei Sale.
32 Toate naţiunile lumii vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre
33 şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.
34 Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, ca să moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la crearea lumii.
35 Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncare; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat să beau; am fost străin şi M-aţi primit;
36 am fost gol şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în închisoare şi aţi venit la Mine.
37 Atunci cei drepţi Îi vor răspunde: Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi fii-am dat să mănânci? Sau, fiindu-fii sete, fii-am dat să bei?
38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat?
39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?
40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: Adevărat vă spun că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.
41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel etern, care a fost pregătit pentru Diavol şi îngerii lui!
42 Căci am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau;
43 am fost străin şi nu M-aţi primit; am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în închisoare şi n-aţi venit pe la Mine.
44 Atunci Îi vor răspunde şi ei: Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-fii sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu fii-am slujit?
45 Şi El, drept răspuns, le va zice: Adevărat vă spun că ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.
46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa eternă, iar cei drepţi vor merge în viaţa eternă.