1 Când s-a făcut zi, toţi preoţii cei mai de seamă şi conducătorii poporului au ţinut sfat împotriva lui Isus ca
să-L omoare.
2 După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat
pe mâna guvernatorului Pilat din Pont.
3 Atunci lui Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat la moarte, i-a părut rău, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi conducătorilor poporului
4 şi le-a zis: Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat. Ce ne pasă nouă? i-au răspuns ei. Treaba ta.
5 Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus şi s-a spânzurat.
6 Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: Nu este permis să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.
7 Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia fiarina Olarului, ca loc pentru îngroparea străinilor.
8 Iată de ce ţarina aceea este numită până în ziua de azi: fiarina Sângelui.
9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel,
10 şi i-au dat pe ţarina Olarului, după cum îmi poruncise Domnul.
11 Isus S-a prezentat înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat: Eşti Tu Regele iudeilor? Da, i-a răspuns Isus, sunt.
12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile celor mai de seamă preoţi şi ale conducătorilor poporului.
13 Atunci Pilat I-a zis: N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Isus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că se mira foarte mult guvernatorul.
15 La fiecare sărbătoare a Paştelor, guvernatorul avea obiceiul să elibereze un deţinut pe care-l voiau ei.
16 Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba.
17 Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: Pe cine vreţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Cristos?
18 Căci ştia că din invidie Îl dăduseră ei pe Isus în mâinile lui.
19 Pe când stătea Pilat pe scaunul de judecată, soţia lui a trimis să-i spună: Să n-ai nimic de-a face cu dreptul acesta; căci azi am suferit mult în vis din cauza lui.
20 Preoţii cei mai de seamă şi conducătorii poporului au convins mulţimea să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.
21 Guvernatorul a luat cuvântul şi le-a zis: Pe care din cei doi vreţi să îl eliberez? Pe Baraba, au răspuns ei.
22 Pilat le-a zis: Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Cristos? Să fie răstignit! i-au răspuns cu toţii.
23 Guvernatorul a zis: Dar ce rău a făcut? Ei au început să strige şi mai tare: Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că n-ajunge la nici un rezultat, ci că se face mai multă agitaţie, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: Eu sunt nevinovat de sângele dreptului acestuia. Treaba voastră!
25 Şi tot poporul a răspuns: Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.
26 Atunci Pilat l-a eliberat pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
27 Soldaţii guvernatorului L-au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată cohorta soldaţilor.
28 L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.
29 Au împletit o coroană de spini pe care I-au pus-o pe cap şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: Plecăciune, Regele iudeilor!
30 Şi scuipau asupra Lui, şi luau trestia şi-L băteau în cap.
31 După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina cea stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
32 Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirena numit Simon şi l-au obligat să ducă crucea lui Isus.
33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă Locul Craniului,
34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.
35 După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul, care zice: Şi-au împărţit hainele Mele între ei şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.
36 Apoi s-au aşezat jos şi-L păzeau.
37 Şi I-au scris deasupra capului vina: Acesta este Isus, Regele iudeilor.
38 Împreună cu El au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga Lui.
39 Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap
40 şi ziceau: Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!
41 Preoţii cei mai de seamă, împreună cu experţii Legii şi conducătorii poporului îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau:
42 Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El!
43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!
44 Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El Îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.
45 De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toatăţara.
46 Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu voce tare: Eli, Eli, lama sabactani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
47 Unii din cei care stăteau acolo, când au auzit aceste cuvinte, au zis: Îl strigă pe Ilie!
48 Şi îndată, unul din ei a alergat să aducă un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea.
49 Dar ceilalţi ziceau: Lasă-L, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.
50 Isus a strigat iarăşi cu voce tare şi Şi-a dat duhul.
51 Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
52 mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat.
53 Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.
54 Centurionul şi cei care Îl păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!
55 Acolo erau şi multe femei care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.
56 Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose şi mama fiilor lui Zebedei.
57 Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.
58 El s-a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea.
59 Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in
60 şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat.
61 Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi stăteau în faţa mormântului.
62 A doua zi care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi fariseii s-au dus împreună la Pilat
63 şi i-au zis: Domnule, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia.
64 Dă poruncă, dar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.
65 Pilat le-a zis: Aveţi o strajă; duceţi-vă şi păziţi cum puteţi.
66 Ei au plecat şi au întărit mormântul, sigilând piatra şi punând strajă.