42
1 Judecă mie, Dumnezeule, şi aleage judecata mea, de la neamul necuvios; de omul nedrept şi viclean izbăveaşte-mă.
2 Că Tu eşti, Dumnezeule, întărirea mea, pentru ce m-ai lepădat? Şi pentru ce măhnindu-mă umblu când mă năcăjeaşte vrăjmaşul mieu?
3 Trimite lumina Ta şi adevărul Tău; aceastea m-au povăţuit şi m-au adus la muntele cel sfânt al Tău şi la lăcaşurile Tale.
4 Şi voiu întra la jertvenicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul cel ce veseleaşte tinereaţele meale.
5 Mărturisi-mă-voiu Ţie întru alăută, Dumnezeule, Dumnezeul mieu. Pentru ce eşti măhnit, sufletul mieu? Şi pentru ce mă turburi?
6 Nădăjduiaşte spre Dumnezeu, că mă voiu mărturisi Lui; mântuirea feaţii meale şi Dumnezeul mieu. Slava.