1 Şi au chemat Tovia pre Rafail şi i-au zis lui: „Azarie, frate, ia cu tine o slugă şi doao cămile şi mergi în Raghisul Midiei, la Gavail, şi-mi ado mie argintul, şi pre el îl ado la nuntă, că m-au jurat Raguil să nu ies eu.
2 Şi tatăl mieu numără zilele, şi de voiu zăbăvi mult, va dori foarte”.
3 Şi au mers Rafail şi au mas la Gavail şi i-au dat lui scrisoarea. Iară Gavail au scos pungile pecetluite şi le-au dat lui.
4 Şi au mânecat împreună şi au venit la nuntă. Şi bine au cuvântat pre Tovia şi pre muiarea lui.