1 „La voi, acuma, bunăoară,
Iată că vin, a treia oară.
„Orice cuvânt veţi fi rostit,
Mereu, să fie sprijinit,
De către martori. Astfel, ei,
În număr, fi-vor doi sau trei.”
2 Precum v-am spus, a doua oară
Când ne-am văzut, azi, vă spun iară,
Că dacă aţi păcătuit
Mai înainte, negreşit,
Pe nimeni, n-am să cruţ apoi,
Când am să mă întorc, la voi.
3 Vreţi o dovadă a obţine,
Cum că Hristos vorbeşte-n mine:
El, care nu S-a dovedit
Slab, între voi, ci – negreşit –
Plin de putere, a lucrat,
În rândul vost’, neîncetat.
4 Într-adevăr, El S-a vădit,
Prin slăbiciune, răstignit;
Dar prin acea putere mare,
Pe care Dumnezeu o are,
Acum, mereu, trăieşte El.
Cu noi, s-a întâmplat, la fel,
Căci slabi, în El, ne-am arătat,
Dar prin puterea ce s-a dat,
De la al nostru Dumnezeu,
Tari ne vom ţine, tot mereu,
Şi plini de viaţă, vom fi noi,
Astfel, cu El, faţă de voi.
5 Voi, singuri, să vă încercaţi,
Dacă-n credinţă vă aflaţi.
Iată, vă-ndemn, acuma, eu,
Ca să vă cercetaţi, mereu.
Nu recunoaşteţi, oare-apoi,
Cum că Hristos este în voi?
Afar’ de faptu-n cari – dragi fraţi –
Acum, ajuns-aţi lepădaţi.
6 Dar eu nădăjduiesc apoi,
Că, lepădaţi, nu suntem noi.
7 De-aceea, noi, lui Dumnezeu,
Rugi Îi aducem, tot mereu,
De-a vă feri ca nu cumva,
Rele să facă cineva.
Ăst lucru, nu-l facem – să ştiţi –
Ca noi să ne-arătăm primiţi,
Ci ca să faceţi voi, ce-i bine,
Chiar dacă noi – pentru oricine –
Trecem a fi drept lepădaţi.
8 Pentru că noi – dragii mei fraţi –
N-avem puteri ca să lovim
În adevăr, ci-l ocrotim,
Putinţă-având, în acest fel,
Ca să luptăm doar, pentru el.
9 Într-adevăr, ne bucurăm,
Necontenit, când observăm
Precum că slabi ne-arătăm noi,
În timp ce tari v-aţi vădit voi,
Şi-aducem rugăciunea noastră,
Pentru desăvârşirea voastră.
10 De-aceea – până când nu viu –
Aceste lucruri, vi le scriu,
Pentru că nu vreau, când sosesc,
Ca să ajung să folosesc,
Apoi, asprimea, potrivit
Puterilor ce le-am primit
Eu, de la Domnul, spre zidire
Şi nicidecum spre năruire.”
11 „Încolo, fraţii mei iubiţi,
Eu vreau ca, sănătoşi, să fiţi.
Desăvârşiţi-vă, mereu,
Îmbărbătându-vă, la greu.
În cugete, curaţi să fiţi
Şi-n pace numai, să trăiţi.
Atunci, al păcii Dumnezeu –
Precum şi-al dragostei – mereu,
Vă va veghea şi, negreşit,
În toate, vă va fi păzit.
12 C-o sărutare sfântă, voi,
Doresc, să vă uraţi apoi –
Ca de la frate, la alt frate –
Unii la alţii, „sănătate”.
13 Tot sfinţii vă trimit, şi ei,
Tot sănătate, dragii mei.
14 Dragostea Tatălui de Sus,
Cu harul Domnului Iisus
Şi-mpărtăşirea Duhului
Cel Sfânt, dat, prin iubirea Lui,
Să le aveţi, cu voi, din plin,
Spre-a vă-nsoţi în veci! Amin.”