1 „Stăpânilor, ce datoraţi
Robilor voştri, să le daţi;
Căci ştiţi că un Stăpân apoi –
În ceruri, sus – aveţi şi voi.
2 În rugăciune, stăruiţi,
Vegheaţi în ea şi mulţumiţi.
3 Rugaţi-vă, de-asemeni, voi –
Lui Dumnezeu – şi pentru noi,
Ca să deschidă Tatăl Sfânt,
O uşă, pentru-al Său Cuvânt,
Şi să vestim, la fiecare,
Taina pe cari Hristos o are
Şi pentru cari m-am pomenit,
A fi, acum, înlănţuit.
4 Vreau să fac taina, cunoscută,
Aşa cum trebuie ştiută.
5 Cu-nţelepciune, vă purtaţi,
Faţă de cei ce sunt aflaţi
Afară. Iată sfatul meu:
Răscumpăraţi vremea, mereu.
6 Vorbirea voastră, aşadar,
Să aibă, totdeauna, har;
Cu sare, ea să fie dreasă,
Să fie o vorbire-aleasă
Şi-astfel, prin ea, să fiţi în stare,
Răspuns să daţi, la fiecare.
7 Acum, doresc să mai ştiţi voi,
Că despre mine, mai apoi,
Tihic are să vă vorbească,
Atunci când are să sosească.
El îmi e frate prea iubit
Şi, credincios, s-a dovedit
În Domnul şi, de-asemenea,
Tovarăş mi-e, în slujba mea.
Astfel, atunci când Tihic vine,
Va spune totul, despre mine.
8 Eu, înadins, m-am străduit,
Mereu ‘nainte-mi, să-l trimit,
La voi, ca astfel, să aflaţi,
În ce stare suntem – dragi fraţi –
Iar prin vorbirea despre noi,
S-ajungeţi mângâiaţi apoi.
9 Cu el, la voi, acuma, vine
Şi Onisim – îl ştiţi prea bine,
Căci, dintre voi, el a ieşit.
Şi el mi-e frate prea iubit.
Au să vă spună dar, cei doi,
Tot ceea ce este la noi.
10 Al meu tovarăş, cari aflat
A fost şi el, întemniţat –
Cel care Aristarh se cheamă
Şi care e, de bună seamă,
Al nostru bun şi iubit frate –
Vă spune multă sănătate.
La fel şi Marcu – cel pe care,
Ştiţi că Barnaba, văr, îl are
(Cel despre care aţi primit
Porunci de-a fi bine-ngrijit) –
11 Şi cu Iisus, sau Iust chemat.
Aceştia – precum aţi aflat –
Fac parte dintre acei fraţi
Cari, împrejur, au fost tăiaţi;
Sunt singurii care-au venit
Şi, lângă mine, au trudit,
Pentru Împărăţia care,
Al nostru Dumnezeu o are.
Astfel, sporit-am în putere,
Căci ei mi-au fost drept mângâiere.
12 Epafra, cari e-al vostru frate,
Vă spune multă sănătate.
El, rob al lui Hristos apoi,
Mereu, se luptă pentru voi,
În rugăciune, ca să fiţi,
În acest fel, desăvârşiţi,
Făcând, cu-ncredere, mereu,
Doar voile lui Dumnezeu.
13 Iată, mărturisesc că are,
O râvnă, negrăit de mare,
Pentru voi, cei ce vă aflaţi
În Laodiceea – dragi fraţi –
Şi în Ierapole. Apoi,
14 Tot sănătate, pentru voi,
Şi Luca – doctorul iubit –
Precum şi Dima, v-au dorit.
15 Să spuneţi voi, de-asemenea,
Celor din Laodiceea,
Tot sănătate. Iubiţi fraţi,
Lui Nimfa să îi mai uraţi
Şi-apoi Bisericii pe care
Acesta-n casa lui o are.
16 După ce veţi citi, la voi,
Astă epistolă, apoi,
Să faceţi să ajungă ea,
La cei din Laodiceea,
Şi-acolo spre a fi citită.
Scrisoarea ce va fi sosită,
În Laodiceea apoi
Luaţi-o s-o citiţi şi voi.
17 Către Arhip – dragii mei fraţi –
În acest fel, să cuvântaţi:
„Ia seama, slujba dată ţie,
Din partea Domnului, să fie
Bine-mplinită, negreşit,
În tot ceea ce ai primit!”
18 Urările de sănătate,
Cu mâna mea, le-am scris, pe toate,
Eu, Pavel. Vă îndemn, mereu,
Să v-amintiţi, de lanţul meu.
Harul, să îl aveţi din plin,
Necontenit, cu voi! Amin.”