1 Sarai – soţia ce-o avuse
Avram – copii, nu îi născuse.
Ea, roabă egipteancă-avea –
Agar aceasta se numea.
2 Sarai, soţului, i-a vorbit:
„Când Dumnezeu m-a zămislit,
M-a făcut stearpă. Deci aş vrea,
Ca să te duci la roaba mea
Şi poate, ea îţi va da ţie,
Copii, care ai tăi să fie.”
Avram, atunci, a ascultat-o
3 Şi pe-a ei roabă a luat-o.
Când faptele se petreceau,
Avram, şi toţi ai lui, şedeau,
De zece ani, în ţara lui –
În ţara Canaanului.
Dar ca şi-atunci când a venit,
Tot ca străin era privit.
4 El, la Agar intră, o dată,
Iar ea rămase-nsărcinată.
Mândră de ce a dobândit,
Stăpâna şi-a dispreţuit.
5 Sarai îi zise, obidită,
Soţului ei: „Batjocorită
Mă aflu eu, în casa ta.
Batjocura, asupra ta,
Să cadă dar! Roaba ţi-am dat,
Dar ea, acum când a aflat
Că-i grea şi că-i la mare preţ,
Mi-a arătat numai dispreţ.
De-aceea, Domnul, între mine,
Să judece, şi între tine!”
6 Avram a spus: „E roaba ta.
Cum vei voi, te vei purta.”
Sarai, atunci, rău s-a purtat,
Şi-Agar, de-al ei rău, a plecat.
7 Îngerul Domnului venise
Şi, pe Agar, el o găsise
Lângă izvor, pe drumul care,
Spre Şur, tăia pustia mare.
„Agar!” – el zise – „De ce stai,
Aici, tu, roaba lui Sarai?”
8 Ea a răspuns: „Eu am fugit.
Stăpâna mea m-a prigonit.”
9 „Întoarcete din a ta cale!
Supune-te stăpânei tale!
10 Urmaşii care au să vie,
Nenumăraţi au să îţi fie.
11 Acuma eşti însărcinată:
Nu va mai trece mult şi iată
Că un fecior, tu vei primi
Şi Ismael îl vei numi.
Numele-acesta e tradus
Prin „Domnu-aude”; doar ţi-am spus,
Că Domnu-n bunătatea-I mare,
Văzut-a a ta supărare.
12 Cât despre fiu-ţi Ismael,
Ca un măgar sălbatic, el
Va fi-mpotriva tuturor;
Iar oamenii, la rândul lor,
Toţi împotrivă-i au să-i stea.
El, locuinţă, va avea,
În faţă stând, la fraţii lui.”
13 Agar, Numelui Domnului,
I-a spus – precum putea ea crede –
„Tu eşti Acel care mă vede.
Căci iată, cu adevărat,
Acuma mi s-a arătat –
Din spate – Cel ce a trecut,
Care, pe mine, m-a văzut!”
14 Ea puse nume, locului,
Zicând: „Fântâna Acelui
Care mă vede şi e viu” –
„El-Roi”, pe evreieşte, ştiu.
Ea-i între Cades aşezată
Şi Bared. Roaba-nsărcinată –
15 Agar – un fiu a zămislit.
Avram, pe-acesta, l-a numit,
Precum ea-i spuse. Astfel el
Îi puse nume, Ismael.
16 Optzeci şi şase ani avea
Avram, când fiu-i se năştea.