1 Samson, la Timna, a venit
Şi-acolo el a întâlnit
O fată, dintr-un alt popor,
Din cel al Filistenilor.
2 S-a-ntors acasă, înapoi,
Şi-a zis către părinţi apoi:
„Eu o femeie-am întâlnit,
La Timna, care a ieşit
Din neamul Filistenilor.
Să mergeţi la al ei popor,
S-o cereţi şi să o luaţi,
Ca de nevastă să mi-o daţi.”
3 Părinţii săi l-au întrebat:
„Nici o femeie n-ai aflat,
Din toate fetele pe care
Neamul şi-al nost’ popor le are,
Încât acum, nevastă vrei,
Ca de la Filisteni să-ţi iei?
Ei, netăiaţi, sunt, împrejur.
Nu sunt destule fete-n jur?”
Samson a zis, către-al său tată:
„Mie îmi place astă fată,
De-aceea, de soţie-o vreau!”
4 Ai săi părinţi, nu bănuiau
Căci ceea ce Samson dorea,
Din partea Domnului venea,
Pentru că el – neîncetat –
Prilej de ceartă a cătat,
Cu neamul Filistenilor,
Care-asuprea al său popor.
5 Samson, părinţii, şi-a luat
Şi către Timna a plecat.
Chiar lângă viile pe care
Timna în jurul ei le are,
Un leu, în cale, i-a ieşit.
6 Al Domnului Duh a venit
Peste Samson, care-a-nhăţat
Leul şi-apoi l-a sfâşiat,
Cu mâna goală. Negreşit,
Părinţilor nu le-a vorbit
De ceea ce s-a petrecut
Şi-astfel, nimic, ei n-au ştiut.
7 În Timna-n urmă a intrat
Unde de vorbă el a stat,
Cu fata, care l-a plăcut
Îndată de cum l-a văzut.
8 A mai trecut un timp şi-apoi,
S-a dus la Timna, înapoi.
S-a abătut, din drumul lui,
Până la hoitul leului.
În trupul mort, el a aflat,
Un roi de-albine aşezat
Cari, multă miere, a făcut.
9 S-a minunat când a văzut
Mierea, acolo. A luat-o
În mâini, îndată, şi-a mâncat-o.
Când cu părinţii s-a-ntâlnit,
Miere, şi lor, le-a dăruit,
Fără a spune nimănui
Că e din trupul leului.
10 Samson, precum şi al său tată,
Au mers din nou, la acea fată.
Când au ajuns la casa ei,
Samson, după un obicei
Pe cari cei tineri l-au avut,
Un ospăţ mare a ţinut.
11 Treizeci de inşi s-au adunat
Şi-alăturea de el au stat.
12 Samson le zise: „Nu vreţi oare,
Ca să vă spun o ghicitoare?
Dacă o dezlegaţi, să ştiţi
Că de la mine-o să primiţi
Treizeci de haine, de schimb, noi,
Şi treizeci de cămăşi apoi.
În şapte zile, să-ncercaţi,
Răspuns, la ea, ca să îmi daţi,
Adică-n timpul cât va ţine
Ospăţu-acesta, dat de mine.
13 Dar dacă nu o dezlegaţi,
Atunci voi trebuie să daţi
Treizeci de haine, de schimb, noi,
Şi treizeci de cămăşi apoi.”
Ei au răspuns: „S-o auzim
Şi vom vedea dacă ghicim.”
14 Samson a zis atunci, de-ndată:
„Din cel care mănâncă – iată –
Ce se mănâncă a ieşit,
Iar din cel tare, s-a vădit
Cum că dulceaţă s-a făcut.”
15 Trei zile-au stat, dar n-au putut
Să-i dea răspunsul potrivit.
A şaptea zi, când au venit,
La soaţa lui Samson s-au dus
Şi-apoi, în acest fel, i-au spus:
„Du-te şi caută, de-ndat’,
Să-ndupleci pe al tău bărbat
Să dea răspuns la ghicitoare!
Sau vă gândiţi acuma, oare,
Că vreţi ca să ne jefuiţi?
De-aceea vă închipuiţi
Cum că aici ne-aţi adunat?
De nu aflăm răspunsu-ndat’,
Atunci să ştii că-ţi punem foc –
Ţie şi alor tăi – pe loc!”
16 Nevasta lui Samson plângea,
Amarnic, şi se tânguia:
„Tu ai doar ură, pentru mine!
Nu mă iubeşti deloc, văd bine!
O ghicitoare, tu le-ai dat
Celor pe care i-ai chemat
La masa noastră, dar văd bine
Că ai ascuns chiar şi de mine,
Răspunsul care trebuia
Ca acei tineri să ţi-l dea!”
Samson răspunse: „Nu ştii oare,
Precum că astă ghicitoare
N-am dezlegat-o nici măcar
Pentru părinţii mei? Vrei dar,
Să ţi-o dezleg acum, cumva?
De ce aş face-aşa ceva?”
17 O săptămână, lângă el –
Cât a ţinut ospăţu-acel –
Ea a tot plâns, necontenit.
A şaptea, zi când a venit,
I-a dat răspunsul aşteptat,
Căci ea îl plictisea. De-ndat’,
Femeia a dezvăluit,
Care-i răspunsul potrivit,
Fiilor Filistenilor,
Aflaţi atunci la masa lor.
18 A şaptea zi nu se sfârşise,
Căci înserarea nu venise.
Soarele încă n-a apus,
Atunci când la Samson s-au dus
Locuitorii din cetate,
Să-i dea răspunsurile-aflate,
La ghicitoare, negreşit.
Când îl găsiră, i-au vorbit:
„Mai dulce decât mierea, oare,
Ce poate fi? Sau ce-i mai tare,
Decât e leul, în putere?”
Când s-a făcut, apoi, tăcere,
Samson a zis: „N-aţi fi aflat
Răspunsul, de n-aţi fi arat
Alături de juncana mea.
N-aţi şti, de nu v-ar fi spus ea.”
19 Din ceruri, Duhul Domnului
S-a pogorât asupra lui
Şi întărit astfel, Samson
A mers până la Ascalon.
Acolo, când a pogorât,
Treizeci de inşi a omorât.
Hainele-n urmă, le-a luat
Şi-a mers, degrabă, de le-a dat
Celor care au reuşit
Să-i dea răspunsul potrivit,
La ghicitoare. Ne-ndoios,
Samson era foarte furios.
Apoi, acasă, de îndat’ –
La tatăl său – el a plecat.
20 Nevasta lui a fost luată
Şi-unui tovarăş de-al său, dată.