1 Acelaşi an se dovedea,
Iar timpul chiar se potrivea
A fi vremea când Zedechia,
În Iuda, a luat domnia.
Luna a cincea începea
Şi era anu-al patrulea,
Când Hanania – acel care,
Părinte, pe Azur, îl are –
S-a dus la Casa Domnului,
Spre a vorbi poporului.
Din Gabaon era, de loc,
Şi se vădea a fi proroc.
La Casa Domnului s-a dus
Şi-acolo, mie, el mi-a spus –
În faţa-ntregului popor,
Precum şi a preoţilor –
Acest cuvânt: „Ia seama bine
2 Şi-atent, ascultă-mă pe mine!
Domnul oştirilor – Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel –
În acest fel a cuvântat:
„Rup jugul ce l-a aşezat
Acela care e pe tron,
Drept împărat, în Babilon!
3 Peste doi ani, aduce-voi,
În locu-acesta, înapoi,
Toate uneltele pe care
Casa lui Dumnezeu le are.
Aduce-voi aicea, iar,
Ceea ce Nebucadenţar
Răpit-a pentru al său tron
Care se află-n Babilon.
4 Din Babilon, de-asemenea,
Îl iau şi pe Ieconia –
Pe al lui Ioiachim fecior –
Cu tot al său întreg popor,
Căci voi aduce înapoi,
În Iuda, prinşii de război,
Iar jugul ce-a fost aşezat
De cel ce este împărat
În Babilon, iată, voiesc –
Îndată – să îl nimicesc!”
5 Atunci, prorocul Ieremia,
Răspuns i-a dat lui Hanania,
În faţa-ntregului popor
Precum şi a preoţilor
Aflaţi la Casa Domnului:
6 „Amin! Facă-se voia Lui!
Aşa să facă Domnul Sfânt!
Să împlinească ăst cuvânt,
Pe care azi l-am auzit
Aici, că ni l-ai prorocit
Şi să-i aducă înapoi
Pe cei ce sunt prinşi de război
Şi-uneltele ce-au fost luate
Spre-a fi în Babilon mutate,
Din Casa Domnului! Fii bun
7 Şi-ascultă-acum ce am să-ţi spun,
În faţa-ntregului popor,
Precum şi a preoţilor.
8 Prorocii care au venit
‘Naintea voastră, au vorbit –
Din vremea veche – de război,
De foamete şi ciumă-apoi,
Căci vor lovi nişte ţări cari
Puternice vor fi şi mari.
9 Când un proroc pace vesteşte,
Numai atunci când se-mplineşte
Ceea ce el a prorocit,
Se poate spune, negreşit,
Că e trimis al Domnului
Şi a rostit cuvântul Lui.”
10 Atunci, prorocul Hanania
S-a repezit la Ieremia,
Iar jugul care l-a purtat
La gât, de-ndat’ l-a sfărâmat.
11 În faţa-ntregului popor,
Precum şi a preoţilor,
A zis apoi: „Domnul, de sus,
Aste cuvinte mi le-a spus:
„Aşa cum ţăndări s-a făcut
Jugul pe care l-aţi văzut,
Aşa am să zdrobesc şi Eu,
Peste doi ani, jugul cel greu
Al împăratului pe care,
În frunte, Babilonu-l are!”
El a sfârşit de cuvântat,
Iar Ieremia a plecat.
12 După această întâmplare –
După ce jugul cel pe care
Îl tot purtase Ieremia
A fost zdrobit de Hanania –
Cuvântul Domnului s-a dus,
La Ieremia şi i-a spus:
13 „Spre Hanania, te grăbeşte
Şi-n felu-acesta îi vorbeşte:
„Iată că Domnul a văzut
Lucrul pe care l-ai făcut
Şi-n urmă El a cuvântat:
„Un jug de lemn ai sfărâmat,
Însă,un jug de fier îţi spun
Că în al său loc am să pun!”
14 Domnul oştirilor – Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel –
A glăsuit: „Am să veghez
Şi-un jug de fier am să aşez,
Pe gâturile tuturor,
Căci va sluji orice popor
La Nebucadenţar cel care,
În Babilon este mai mare.
Chiar fiarele pământului
Supuse au să-i fie, lui!”
15 Apoi, prorocul Ieremia
Mai zise către Hanania:
„Ascultă dar! Domnul mi-a zis,
Precum că nu El te-a trimis.
Tu nu eşti deci, al Său proroc,
Iar oamenilor din ăst loc,
Le-ai insuflat încrederea,
Dar mincinoasă este ea.
16 De-aceea, Domnul a vorbit
Şi iată ce mi-a poruncit
Ca să îţi spun: „Te izgonesc
De pe pământ şi te vestesc
Că ai să mori, chiar în ăst an,
Căci doar o răzvrătire-n van,
În contra Domnului Cel Sfânt,
Toate cuvintele îţi sânt.”
17 După scurt timp, s-a împlinit
Cuvântul care-a fost vestit
De Domnul pentru Hanania,
Prin robul Său, prin Ieremie.
A şaptea lună a venit,
Iar Hanania a murit.