1 Iată cuvântul Domnului,
Spre Ieremia, robul Lui,
Rostit pe vremea celui care,
Drept Ioiachim, numele-şi are –
Fiul lui Iosia – aflat
În Iuda, pus ca împărat:
2 „La casa Recabiţilor,
Du-te şi spune-le dar, lor,
Să vină-n Casa Domnului.
Într-o chilie-a Templului
Ai să îi duci şi vei avea
Grijă, să le dai vin să bea”
3 Atunci, cu mine l-am luat
Pe cel care este chemat
Iazania – acela care,
Pe Ieremia, tată-l are
Şi-apoi pe Habazinia –
Pe fraţii pe care-i avea,
Precum şi toată casa lor,
Ce este-a Recabiţilor.
4 I-am dus la Casa Domnului,
Într-o chilie-a Templului.
Astă chilie-o foloseau
Cei care, din Hanan, erau.
Hanan acela se vădea
Feciorul lui Igdalia
Şi era omul Domnului.
Aflată-a fost chilia lui,
Deasupra celei ce-o avea
Cel ce-i chemat Maaseia,
Fiind al lui Şalum fecior,
Din rândul uşierilor.
5 În faţa lor, am aşezat
Vin mult şi-apoi i-am îndemnat:
„Luaţi din acest vin şi beţi
Cât veţi voi şi cât puteţi!”
6 „Nu bem!”– răspunseră îndată –
Căci tu să ştii că al nost’ tată –
Cari, Ionadab, este chemat
Şi din Recab s-a întrupat –
Să nu bem vin, ne-a poruncit
Şi-n felu-acesta ne-a oprit
De a bea vin atât pe noi,
Cât şi pe-ai noşti’ urmaşi apoi.
7 Altă poruncă ne-a mai dat,
Zicându-ne: „Voi – niciodat’ –
Case să nu vă înălţaţi,
Seminţe să nu semănaţi,
Vii şi măslini să nu sădiţi
Şi nici vii să nu stăpâniţi.
Numai în corturi să staţi voi,
Dacă veţi vrea ca, mai apoi,
În ţara-n care vă găsiţi
Străini, mult timp să vieţuiţi.”
8 Noi respectăm porunca dată
De Ionadab, al nostru tată,
Cari este-al lui Recab fecior.
Nu-ngăduim nevestelor,
Nici fiilor care ne vin,
Nici fiicelor ca să bea vin.
9 Nici case, noi nu ne zidim,
În ele, ca să locuim.
N-avem nici vii şi nici ogoare,
Căci nu vrem câmpuri roditoare.
10 Numai în corturi locuim
Şi căutăm să împlinim
Porunca asta, ce-a fost dată
De Ionadab, al nostru tată.
11 Când Nebucadenţar, cel care
În Babilon, este mai mare,
Asupra ţării a venit,
Atuncea noi ne-am sfătuit
Şi-am zis aşa: „Hai să fugim!
Să mergem la Ierusalim,
Să ne ferim de-acei oşteni
Cari sunt Haldei şi Sirieni!”
Aşa se face că trăim,
Acuma, la Ierusalim.”
12 Atunci, Cuvântul Domnului
Pornit-a la porunca Lui,
Spre Ieremia, să-i vestească
Voinţa cea dumnezeiască:
13 „Domnul oştirilor – Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel –
A zis: „Spre Iuda te porneşte
Şi în Ierusalim vesteşte
Aste cuvinte: „Nu voiţi
Să învăţaţi şi să-mpliniţi
Poruncile ce le-am dat Eu
Şi s-ascultaţi de glasul Meu?
14 Cuvintele lui Ionadab –
Cari este fiul lui Recab –
De-ai săi feciori sunt ascultate
Şi până azi sunt respectate.
Ei nu beau vin şi-au împlinit
Tot ceea ce le-a poruncit
Acela cari le e părinte.
Voi, însă, n-aţi luat aminte
La ceea ce v-am învăţat,
Pentru că nu M-aţi ascultat
Nici când devreme v-am vorbit,
Nici când târziu v-am amintit
Cuvintele de mai ‘nainte.
N-aţi vrut ca să luaţi aminte
Şi astfel nu M-aţi ascultat!
15 Proroci şi slujitori v-am dat.
Prin cei pe cari vi i-am trimis,
Întotdeauna Eu v-am zis:
„Să se întoarcă fiecare,
Din drumul rău pe cari îl are!
Faptele vi le îndreptaţi!
Idoli străini nu căutaţi!
Nu căutaţi alţi dumnezei
Şi nu vă închinaţi la ei!
În felu-acesta, veţi putea,
Mereu, în ţară-a rămânea,
Pentru că ea fusese dată
Pentru ai voşti’ părinţi, odată!”
Dar voi v-aţi încăpăţânat
Şi ascultare nu Mi-aţi dat!
16 În schimb, fiii lui Ionadab –
Cel ce-i feciorul lui Recab –
Au împlinit cu scumpătate,
Poruncile ce le-au fost date
De către tatăl lor, mereu.
Iată că doar poporul Meu,
Să Mă asculte, n-a voit!”
17 De-aceea, astfel a vorbit
Domnul oştirilor, Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel:
„Peste Ierusalim şi-apoi
În Iuda, Eu aduce-voi
Nenorocirile pe care
Vi le-am vestit, fără-ncetare,
Pentru că nu M-au ascultat,
Nici n-au răspuns când i-am chemat!”
18 Şi Ieremia-a zis celor
Din casa Recabiţilor:
„Domnul oştirilor – Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel –
În felu-acesta a vorbit:
„Pentru că voi aţi împlinit
Poruncile lui Ionadab –
Care e fiul lui Recab
Şi care este, totodată,
Pentru al vostru neam, drept tată –
19 Iată ce-a hotărât Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel
Şi Domn al oştii: „Ionadab –
Cel care-i fiul lui Recab –
Întotdeauna va avea
Urmaşi ai săi, în faţa Mea!”