12
Iată-mpăraţii cei pe care,
A lui Israel adunare
I-a-nvins şi,ţara, le-a luat
Şi cari, peste Iordan, au stat –
La răsărit – de la Arnon
Şi pân’ la muntele Hermon,
Cu-ntregul câmp din faţa lui,
Spre răsăritul soarelui:
Primu-mpărat a fost Sihon.
El locuise la Hesbon
Şi peste Amoriţi domnea.
Al său ţinut se întindea
Din Aroer – marginea lui
Fiind râul Arnonului –
Şi cuprindea o jumătate
Dintre ţinuturile-aflate
În Galaad. Hotarul lui,
Chiar apele Iabocului
Ajunse dar, a le cuprinde.
Dincolo de Iaboc, se-ntinde
Ţinutul neamului cel care,
Drept tată, pe Amon, îl are;
Apoi mergea, de la câmpie,
Înconjura-ntreaga fâşie
Până la marea cea chemată
„A Chineretului”, aflată
La răsăritul soarelui.
Ţinutul – în hotarul lui –
Mai cuprindea, spre răsărit,
Câmpia care s-a numit
Marea sărată, ce mergea
Spre Bet-Ieşimot. Câmpu-avea,
La miazăzi, în coasta lui,
Muntele Pisga. Poala lui,
Chiar în câmpie, se sfârşeşte
Şi-al ei hotar, îl mărgineşte.
Apoi, al doilea împărat,
Ce-a fost învins, Og s-a chemat.
El, în Basan, a stăpânit,
Iar după neam, s-a dovedit
Că pogora dintr-un popor
Din stirpea Refaimiţilor,
Fiind o ramură din cei
Cari locuiseră-n Edrei
Şi în ţinutul Aştarot.
Og stăpânea Hermonul tot,
Salca, Basanul şi-ajungea
Al său hotar de atingea
Ţinutul Gheşuriţilor
Precum şi-al Macatiţilor.
Mai stăpânea şi jumătate
Dintre ţinuturile-aflate
În Galaad şi ajungea
Al său hotar de atingea
Ţinuturile lui Sihon
Care domnea peste Hesbon.
Moise – şi-alăturea de el,
Întreg poporul Israel –
Cu împăraţi-aceştia doi,
Ajuns-a de-a purtat război.
Israeliţi-au biruit,
Iar ţara lor a revenit
O parte Rubeniţilor,
Apoi alta Gadiţilor
Şi-n urmă, ultima bucată,
În stăpânire a fost dată
La jumătate dintre case
Din seminţia lui Manase.
Iată-mpăraţii cei pe care,
A lui Israel adunare
I-a-nvins şi ţara le-a luat,
Şi cari dincoace s-au aflat
De apele Iordanului,
Către apusul soarelui,
De la Bal-Gad în sus pornind
Şi-n vale la Liban ieşind,
Spre muntele pleşuv – cel care
Priveşte spre Seir, în zare.
Peste-al lui Israel popor,
Iosua fost-a domnitor,
În acea vreme. A purtat
Multe războaie şi-a luat
Ţara întreagă-n stăpânire
Şi-apoi a dat-o moştenire,
Copiilor lui Israel.
Ţara s-a împărţit astfel,
Şi fiecare seminţie
A avut parte de câmpie,
De munţi şi de costişa lor,
De văile râurilor
Şi-n urmă, parte a avut
Şi de-al pustiului ţinut.
Spre miazăzi au stăpânit
Ţara poporului Hetit,
Ţinutul Amoriţilor,
Ţinutul Canaaniţilor,
Ţinutul neamului Hevit,
Precum şi-al celui Iebusit.
Şi ţara Fereziţilor
Era în stăpânirea lor.
Iată acum, o înşirare
A împăraţilor pe care
Israeliţii i-au bătut,
Peste Iordan când au trecut:
E unul care s-a aflat
La Ierihon încoronat.
Un altu-a fost lângă Betel –
La Ai împărăţit-a el.
10 La rând, un altu-apoi venea,
Care-n Ierusalim domnea;
Unul e al Hebronului,
11 Iar altul al Iarmutului;
Un altul, în Lachis, a stat;
12 Unu-n Eglon era-mpărat;
Ghezerul, altul, a avut,
13 Iar la Debir altu-a şezut;
Unul, peste Gheder, a stat;
14 Altul, în Horma, s-a aflat;
Unu-n Arad a stăpânit,
15 Iar altu-n Libna a domnit;
Unul, în Adulam, şedea;
16 Altu-n Macheda stăpânea;
Unu-n Betel era-mpărat;
17 La Tapuah, altul a stat;
Unu-n Hefer a stăpânit;
18 Altu-n Afec a-mpărăţit;
Unul, în Laşaron, şedea;
19 Altu-n Madon împărăţea;
Unul, peste Haţor, a stat;
20 Peste Şimron-Meron, aflat
Era un altul pus să fie,
Mai mare, în împărăţie.
Peste Acşaf, altu-a domnit.
21 Peste Tanac, a stăpânit
Un altul, iar alt împărat,
Peste Meghido s-a aflat.
22 Unul, la Chedeş, a domnit;
Altu-n Iocneam a-mpărăţit;
Unu-n Carmel ocârmuia;
23 Altul, pe înălţimi, şedea –
Pe cele ale Dorului.
Un altul este-al Goiimului;
Unul, chiar la Ghilgal, a stat,
24 Iar altu-n Tirţa s-a aflat.
Toţi adunaţi unu cu unu,
Au fost, de toţi, treizeci şi unu.