1 Domnul, lui Moise, i-a vorbit
Şi iată ce i-a poruncit:
2 „Copiilor lui Israel,
Vorbeşte-le, în acest fel:
„Dacă un om, dintre cei care,
Israelul, drept fii, îi are –
Sau dacă un străin, din cei
Care vor locui cu ei –
Pe-un fiu al său, are să-l ia,
Pentru Moloh ca să îl dea,
Omul acela – negreşit –
Cu moartea, fi-va pedepsit:
Întreg poporul ţării are,
Cu pietre, ca să îl omoare.
3 Şi Eu voi proceda la fel:
În contra omului acel,
Îmi voi întoarce Faţa Mea,
Căci a-ndrăznit ca să îl dea,
Pe unul dintre-ai săi copii,
Pentru Moloh. Voiesc să ştii
Că nimicesc fiinţa lui,
Din mijlocul poporului,
Căci Mi-a spurcat locaşul sfânt
Cari este în al vost’ pământ,
Iar al Meu Nume sfânt, astfel,
Ajuns-a necinstit şi El.
4 Dacă poporul, bunăoară,
Pe omu-acela, nu-l omoară –
Pe cel cari, un copil, şi-a dat,
Pentru Moloh – ne-ntârziat,
5 Îmi voi întoarce Faţa Mea
În contra lui şi-asemenea,
Şi împotriva a lor lui.
Din mijlocul poporului,
Pe toţi, am să îi nimicesc –
Pe cei cari, cu Moloh, curvesc.
6 Atunci când întâmpla-se-va
Ca să se ducă cineva,
La cei care, cu morţi, vorbesc –
Sau la acei care ghicesc –
Ca împreună să curvească,
Mânia Mea o s-o simţească,
Din plin şi-ndată, omu-acel:
Îmi voi întoarce, către el,
Faţa, spre nimicirea lui,
Din mijlocul poporului.
7 Să vă sfinţiţi, fiţi sfinţi, mereu,
Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeu.
8 Poruncile-Mi, să le-mpliniţi
Şi legile-Mi să le păziţi,
Căci Eu sunt Domnul Cel ceresc –
Eu sunt Cel care vă sfinţesc.
9 Atunci când întâmpla-se-va
Că blestema-va cineva,
Pe mama sau pe tatăl lui,
Din mijlocul poporului,
Omul să fie nimicit:
Cu moartea, fi-va pedepsit,
Pentru că el a cutezat,
Părinţii, de şi-a blestemat.
Astfel, sângele mortului
Să cadă dar, asupra lui.
10 Dacă se va-ntâmpla, vreodată,
Cu o femeie măritată
Ca să curvească cineva –
Deci cu nevasta altcuiva –
Omul acela, negreşit,
Cu moartea, fi-va pedepsit.
La fel, femeia dovedită
Că a curvit, e pedepsită.
11 Atunci când întâmpla-se-va
Ca să se culce cineva,
Cu soaţa tatălui său, el
Să fie pedepsit, la fel:
Cu moartea, fi-va pedepsit
Şi el şi cea care-a curvit,
Iar sângele curvarilor
Să cadă peste capul lor,
Căci au făcut ce este rău.
A dezvelit, tatălui său,
El, goliciunea, şi-a călcat
Poruncile ce le-am lăsat.
12 Atunci, când întâmpla-se-va,
Ca să se culce cineva,
Cu nora sa, pe amândoi,
Aveţi a îi ucide-apoi,
Fiindcă prin al lor păcat,
Sângele şi-au amestecat.
Sângele lor, de-asemenea,
Peste al lor cap, va cădea.
13 Dacă un om culca-se-va,
Vreodată, cu altcineva –
Precum te culci cu o femeie –
Viaţa, pe loc, să li se ieie,
Căci ceea ce au săvârşit
Este scârbos şi, negreşit,
Că al lor sânge, mai apoi,
Cădea-va peste amândoi.
14 Dacă un om ia o femeie,
De soaţă, ca apoi să ieie
Şi pe-a ei fiică de soţie,
Acela trebuie să fie,
Cu moartea-ndată pedepsit,
Căci este un nelegiuit.
În foc, să-i ardeţi, pe toţi trei
Ca astfel, tot ce-au făcut ei –
Nelegiuirea lor – apoi,
Să nu rămână între voi.
15 Atunci, când întâmpla-se-va
Ca să se culce cineva,
Cu vita lui, să-l pedepsiţi:
Cu moartea, voi să îl loviţi,
Iar soarta lui, de-asemenea,
Şi vita sa o va avea.
16 Dacă, de-o vită, o femeie
Se-apropie, să li se ieie,
Îndată, viaţa, celor două,
Iar sângele, peste-amândouă,
Are să cadă, negreşit.
17 Dacă un om a îndrăznit,
Pe sora lui ca să o ia –
Pe fata pe cari o avea
Ori mama sa, ori tatăl său –
Va săvârşi un lucru rău.
Dacă ruşinea-i va vedea –
Şi dacă ea, de-asemenea,
Îi va vedea ruşinea lui –
Atuncea, fapta omului
Este o mare mişelie.
De-aceea, nimicit să fie,
Din mijlocul poporului.
El, goliciunea sorei lui,
A dezvelit-o şi-a călcat
Poruncile pe cari le-am dat.
Pentru păcatul săvârşit,
Cu moartea, fi-va pedepsit.
18 Atunci când întâmpla-se-va,
Ca să se culce cineva,
Cumva, cu o femeie care
E la al ei soroc, şi are
Ca goliciunea să-i zărească –
Iar ea o să-i descoperească
Scurgerea sângelui – cei doi
Să fie nimiciţi apoi.
19 Nu dezveli, pe nici o cale,
Ruşinea sorei mamei tale,
Nici pe-a aceleia pe care,
Al tău tată, soră, o are,
Căci asta-nseamnă că-ndrăzneşti
Ca, ruda, să îţi dezveleşti.
Cei cari păcătuiesc, să ştiţi
Că au să fie pedepsiţi.
20 Atunci, când întâmpla-se-va,
Ca să se culce cineva,
Cu-a sa mătuşă, negreşit,
Că acel om a dezvelit,
A unchiului său, goliciune.
Păcatul săvârşit, pot spune
Că va fi aspru pedepsit:
Fără urmaşi, vor fi murit.
21 Atunci, când întâmpla-se-va,
Că o să ieie cineva,
Pe a fratelui său soţie,
Făcut-a o necurăţie:
I-a dezvelit, fratelui său,
Ruşinea. Pentru acest rău,
Are să fie pedepsit –
Fără urmaşi, va fi murit.
22 Voi, legile-Mi, să le păziţi,
Poruncile-Mi, să le-mpliniţi,
Ca nu cumva să fiţi vărsaţi
Din gura ţări-n care staţi.
23 Să nu trăiască ăst popor,
Asemenea neamurilor
Pe care le voi izgoni,
Din faţa lui, când va veni
Să stea, în ţara ce-i e dată.
Să nu urmeze, niciodată,
A neamurilor obiceie.
Poporul Meu să nu se ieie
După acestea, căci ce fac
Ele, acum, nu-Mi e pe plac;
Şi toate câte le-am văzut
La ele, scârbă Mi-au făcut.
24 În ţara lor, Eu v-am adus
Şi face-voi precum am spus:
„Veţi stăpâni, în ţara lor,
Căci Eu o dau ăstui popor.
O veţi avea în stăpânire.
În ea – precum v-am dat de ştire
Şi-i potrivit cu a Mea vrere –
Va curge doar lapte şi miere.”
Eu sunt al vostru Dumnezeu,
Şi Eu sunt Domnul, tot mereu.
De-asemenea, Eu sunt Cel care
Alesu-v-am, dintre popoare.
25 De-aceea, voi să aveţi ştire,
Să faceţi dar, deosebire,
Între ceea ce-i curăţie
Şi între ce-i necurăţie –
Deci între-un dobitoc curat
Şi între cel ce-i necurat,
Sau între păsări ce-s curate
Şi între cele necurate.
Ştiind aceste lucruri, voi
N-aveţi a vă spurca apoi,
Prin dobitoace, târâtoare,
Prin toate păsările care
Aflate-s pe acest pământ
Şi care, necurate, sânt.
V-am învăţat ca să le ştiţi,
Mereu, să le deosebiţi,
Spre-a vă feri, neîncetat,
De tot ce este necurat.
26 Fiţi sfinţi, fiindcă Eu sunt sfânt,
Pentru că Eu, Eu Domnul sânt.
Eu sunt Cel care v-am ales.
Dintre popoare, v-am cules
Şi-apoi, deoparte, Eu v-am pus,
Să fiţi ai Mei, precum v-am spus.
27 Atunci, când întâmpla-se-va,
Că o să cheme cineva,
Duhul cuiva care-a murit,
Sau dacă s-a-ndeletnicit
Doar cu ghicitul, imediat,
Va fi, la moarte, condamnat.
Sângele omului acel
Are să cadă, peste el.”