29
„În prima zi, voiesc apoi –
A luni-a şaptea – pentru voi,
Să fie-o sărbătoare mare.
Veţi ţine-o sfântă adunare
Şi nimenea nu va putea,
Lucrări de slugă-a face-n ea.
O ardere de tot apoi,
Lui Dumnezeu, să Îi daţi voi.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită –
Prin care, un miros plăcut,
Lui Dumnezeu, Îi e făcut –
O să cuprindă-n acest fel,
Atuncea, numai un viţel
Şi un berbec, precum şi miei:
Şapte la număr, vor fi ei,
Fără cusur. Precum se ştie,
De-un an ei trebuie să fie.
Să daţi şi darul de mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu untdelemn amestecat
Şi-n urmă, bine frământat.
Două zecimi o să luaţi,
Pentr-un berbece, când îl daţi.
Daţi trei zecimi de un viţel
Şi numai una, la un miel.
Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire
Ca să se facă, mai apoi,
O ispăşire, pentru voi.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Şi-afară de acelea care
Se-aduc, în fiecare lună.
Întotdeauna, să se pună,
Lângă acestea, şi-o măsură
Din jertfa pentru băutură.
Toate, voiesc să fie date,
După poruncile-aşezate,
Aşa precum le-am rânduit,
Aşa precum am poruncit.
Ele sunt jertfe pregătite
A fi de flăcări mistuite,
Prin care, un miros plăcut,
Lui Dumnezeu, Îi e făcut.”
„A zecea zi când o să vie –
În luna-a şaptea – să se ştie
Că e o sărbătoare mare.
Veţi ţine-o sfântă adunare,
În cari va trebui să ştiţi
Ca sufletul să vi-l smeriţi.
În astă zi de sărbătoare,
Să nu faceţi nici o lucrare.
O ardere de tot apoi,
Lui Dumnezeu, Îi veţi da voi,
Prin care, un miros plăcut,
În faţa Lui, va fi făcut.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită,
O să cuprindă un viţel
Şi un berbece, după el.
Apoi, în urmă – după ei –
Veţi mai aduce şapte miei,
Fără cusur, care, se ştie
Că trebuiesc de-un an, să fie.
S-adăugaţi, la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cari din făină-i frământat,
Cu untdelemn amestecat.
Două zecimi o să luaţi,
Pentr-un berbece, când îl daţi;
Daţi trei zecimi de un viţel
10 Şi numai una, la un miel.
11 Să daţi un ţap, având menire,
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfa lor de băutură,
Cum e cerută ca măsură,
Şi-s date-n mod obişnuit,
Aşa precum e rânduit.”
12 „A cincisprezecea zi apoi –
A luni-a şaptea – pentru voi,
Va-ncepe-o sărbătoare mare.
Veţi ţine-o sfântă adunare,
Şi nimenea nu va putea
Lucru de slugă-a face-n ea;
Iar sărbătoarea, să se ştie
Că şapte zile o să ţie,
Pentru cinstirea Domnului.
13 S-aduceţi, înaintea Lui,
O ardere de tot apoi.
Iată dar cum veţi face voi.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită –
Prin care, un miros plăcut,
Lui Dumnezeu, Îi e făcut –
Cuprinde-va treişpe viţei
Şi doi berbeci şi şapte miei
Fără cusur, de cari, se ştie
Că trebuiesc, de-un an, să fie.
14 S-adăugaţi, la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cari din făină-i frământat,
Cu untdelemn amestecat.
Două zecimi o să luaţi
Pentr-un berbece, când îl daţi;
Daţi trei zecimi de un viţel
15 Şi numai una, la un miel.
16 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Precum se cere, ca măsură.
17 În cea de-a doua zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită,
Cuprinde-va doişpe viţei
Şi doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur – precum se ştie –
Cari trebuiesc, de-un an, să fie.
18 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cu jertfele de băutură,
Alcătuite cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
19 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură
Care se cer după măsură.
20 În cea de-a treia zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită,
Cuprinde-va unşpe viţei
Şi doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur – precum se ştie –
Cari trebuiesc, de-un an, să fie.
21 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cu jertfele de băutură
Alcătuite cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
22 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură
Care se cer, după măsură.
23 În cea de-a patra zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi,
Formată din zece viţei,
Din doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur, cari – cum se ştie –
De-un an, vor trebui să fie.
24 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cu jertfele de băutură
Care se cer după măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum le-am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
25 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Care se cer, după măsură.
26 În cea de-a cincea zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi,
Formată din nouă viţei,
Din doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur, cari – cum se ştie –
Vor trebui, de-un an, să fie.
27 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare
Şi jertfele de băutură,
Alcătuite cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa cum fost-au rânduite,
După poruncile primite.
28 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Precum se cere, ca măsură.
29 În cea de-a şasea zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi,
Formată din doar opt viţei,
Din doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur, care – se ştie –
De-un an, vor trebui să fie.
30 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cu jertfele de băutură
Alcătuite cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum le-am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
31 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Care se cer, după măsură.
32 În cea de-a şaptea zi apoi,
S-aduceţi, altă jertfă, voi,
Formată din şapte viţei,
Din doi berbeci şi paişpe miei
Fără cusur, care – se ştie –
Că trebuiesc, de-un an să fie.
33 S-adăugaţi la fiecare,
Şi darul lor pentru mâncare,
Cu jertfele de băutură
Alcătuite cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum le-am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
34 Să daţi un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Cum sunt cerute, ca măsură.
35 A opta zi de sărbătoare,
Veţi ţine iar, o adunare.
Nici o lucrare, nimenea –
De slugă – nu va face-n ea.
36 O ardere de tot, apoi,
Va trebui s-aduceţi voi,
Prin care, un miros plăcut,
Lui Dumnezeu, Îi e făcut.
Această jertfă, pregătită
A fi de flăcări mistuită,
O să cuprindă-n acest fel,
Atuncea, numai un viţel
Şi un berbec, precum şi miei –
Şapte, la număr, fi-vor ei,
Fără cusur, precum se ştie,
Care, de-un an, voiesc să fie.
37 Să daţi şi darul de mâncare,
Luat din a făinii floare
Şi jertfa pentru băutură,
Alcătuită cu măsură –
Deci după felul jertfelor,
Dar şi după numărul lor –
Aşa precum le-am rânduit,
Prin ceea ce v-am poruncit.
38 Să daţi, un ţap, având menire
De jertfă pentru ispăşire.
Aceste jertfe vor fi date,
Pe lângă cele necurmate
Şi darul lor pentru mâncare,
Luat din a făinii floare,
Cu jertfele de băutură,
Cum sunt cerute, ca măsură.
39 Acestea-s jertfele pe care,
În zilele de sărbătoare,
Le veţi aduce, Domnului,
Mereu, pentru cinstirea Lui,
Pe lângă arderi pregătite
A fi de flăcări mistuite;
Pe lângă daruri de mâncare
Ce sunt din a făinii floare;
Pe lângă-a jertfelor măsură
Cari date sunt, de băutură;
Pe lângă jertfa cu menire
De a aduce mulţumire,
Atunci când, prin a ta voinţă
Ai împlinit vreo juruinţă;
Pe lângă darul aşezat
A fi, de bună voie, dat.”
40 Moise, întocmai, a făcut –
Aşa cum Domnul i-a cerut –
Şi a transmis, tot ce-a spus El,
Copiilor lui Israel.