136
Aduceţi laude, mereu,
Pentru al nostru Dumnezeu,
Fiindcă Domnul e Cel care
E bun şi plin de îndurare,
Iar îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Aduceţi laude, mereu,
Pentru al nostru Dumnezeu,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Să-L lăudaţi pe Dumnezeu –
Pe Domnul domnilor – mereu,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Să-L lăudaţi pe Dumnezeu,
Pentru că numai El, mereu,
Se-arată-a fi singurul cari
Înfăptuieşte minuni mari,
Iar îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Să-L lăudaţi pe Dumnezeu,
Pentru că numai El, mereu,
Se-arată a fi priceput
Căci cerurile le-a făcut,
Iar îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Să-L lăudaţi pe-Acela care,
Numai prin braţul Său cel tare,
Pământu-acesta l-a întins
Peste al apelor cuprins,
Iar marea îndurare-a Lui
Ţine în veacul veacului!
Pe-Acela care a putut,
Luminători să fi făcut,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Pe-Acela care a putut
Ca soarele să-l fi făcut,
Pe cer să-l pună, să vegheze
Şi ziua să o lumineze,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
Pe-Acela care a putut,
Lună şi stele de-a făcut,
Pe cer le-a pus, ca să vegheze
Şi noaptea să o lumineze,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
10 Pe-Acela care i-a lovit
Pe Egipteni şi-a nimicit
De-ndată, pe toţi cei pe care,
Întâi născuţi, Egiptu-i are,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
11 Să-L lăudaţi dar, pe Acel
Care l-a scos, pe Israel,
Din mijlocul Egiptului,
Că-n veci ţine-ndurarea Lui!
12 Pe Cel cari braţul Şi-a întins
Şi cu-a Sa mână l-a cuprins,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
13 Pe Cel cari braţul Şi-a-nălţat
Şi-n Marea Roşie-a tăiat
Cărare! Îndurarea Lui
Ţine în veacul veacului!
14 Pe-Acel cari, prin mijlocul ei,
A dus poporul de Evrei,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
15 Pe-Acela care l-a-nfruntat
Pe Faraon şi l-a-necat
În Marea Roşie apoi,
Cu ai săi oameni de război,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
16 Pe-Acel care, cu măiestrie,
Şi-a dus poporul prin pustie,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
17 Pe-Acela care i-a lovit
Pe împăraţi şi i-a zdrobit,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
18 Să-L lăudaţi pe-Acela cari
A omorât împăraţi tari,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
19 Pe-Acela care l-a lovit
Pe împăratul ce-a domnit
Peste-Amoriţi încoronat
Şi cari Sihon a fost chemat,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
20 Pe-Acela care l-a lovit
Pe împăratul ce-a domnit
Peste Basan încoronat
Şi care, Og, a fost chemat,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
21 Pe-Acela cari i-a dăruit
Poporului, de-a moştenit
O ţară-ntinsă şi bogată,
De bunătăţi mari încărcată,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
22 Drept moştenire a dat El,
O ţară, pentru Israel,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
23 Pe Cel care Şi-a amintit
De-al Său popor ce-a fost smerit,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
24 Pe Cel care ne-a izbăvit
De cei care ne-au asuprit,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
25 Pe-Acela care se-ngrijeşte
De-orice făptură şi-o hrăneşte,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!
26 Pe-al cerurilor Dumnezeu,
Să-L lăudaţi cu toţi, mereu,
Căci îndurarea Domnului
Ţine în veacul veacului!