1 Când la Ierusalim ajunse
Cu spaima care îi pătrunse
În suflet, Roboam de-ndat’,
Pe lângă sine-a adunat
Casa lui Iuda. Au venit
Şi oamenii care-au ieşit
Din Beniamin şi îl slujeau.
O sută optzeci mii erau
Toţi oamenii buni de război.
Cu ei, voia ca înapoi,
Să poată să aducă el,
Întreg poporul Israel.
2 Şemaia, omul Domnului,
S-a dus însă, în faţa lui,
Trimis de Domnul – negreşit –
Care în ăst fel, i-a vorbit:
3 „Spune-i lui Roboam – cel care
Pe Solomon, părinte-l are –
Cari peste Iuda, împărat,
De către Mine-i aşezat.
Casei lui Iuda, să-i vorbeşti
Şi-asemenea, să porunceşti
La toţi aceia care vin
Din ramura lui Beniamin!”
4 Şemaia, împăratului –
După porunca Domnului –
I-a spus: „Ascultă glasul meu!
„Aşa vorbeşte Dumnezeu:
„Să nu-ndrăzniţi să-ncepeţi voi,
Cu Israelul, vreun război!
Tu împărate, acum lasă
Aceste gânduri şi acasă
Să se întoarcă fiecare!
Toată această întâmplare,
Aflaţi dar, că s-a petrecut,
Pentru că Eu, Domnul, am vrut!”
Cu toţii s-au înspăimântat
Şi-n urmă ei au ascultat
Astă poruncă-a Domnului,
Adusă de prorocul Lui.
În contra lui Ieroboam,
N-a mai pornit dar, Roboam.
5 Cât la Ierusalim a stat,
În Iuda el a ridicat
Cetăţi pe cari le-a întărit
De-ndată ce le-a construit.
6 El, Betleemul, l-a-nălţat;
Etamul l-a mai ridicat;
Tecoua a mai fost zidită,
7 Bet-Ţur mai fost-a construită,
De Soco şi-Adulam urmată;
8 Mareşa fost-a ridicată,
Cetatea Zif şi cea din Gat;
9 Adoraim a mai urmat,
Lachis şi Zeca, spre sfârşit.
10 Ţorea, apoi, s-a construit,
Urmată şi de Aialon
Şi totodată de Hebron.
Acestea-n Iuda se aflau
Şi-n Beniamin se mai găseau.
De-ndată ce-au fost construite
Cetăţile-au fost întărite.
11 În ele fost-au aşezate
Mari magazii pentru bucate,
Pentru ulei şi vin. Erau
Puşi căpitani care vegheau
Asupra magaziilor
Precum şi a cetăţilor.
12 Suliţi şi scuturi s-au luat
Şi în cetăţi s-au aşezat.
Ele în Iuda se aflau
Şi-n Beniamin se mai găseau.
De-ndată ce-au fost construite
Cetăţile-au fost întărite.
13 Apoi, toţi preoţii pe care
Neamul lui Israel îi are –
Cu toţi cei care s-au vădit
Precum că sunt de neam Levit –
Ale lor case şi-au lăsat
Şi-n Iuda ei s-au strămutat.
14 Leviţii, toţi, au părăsit
Moşii şi case şi-au venit
Ca la Ierusalim să stea,
Căci în Israel, nimenea
Nu a putut să-şi împlinească
Slujba aceea, preoţească –
Făcută-n faţa Domnului –
Din pricina-mpăratului
Ieroboam, cari a cătat,
Mereu, de i-a împiedicat.
15 Ieroboam, preoţi, a adus
Şi pentru înălţimi i-a pus,
Pentru viţeii ce-i turnase
Sau pentru ţapii ce-i lucrase.
16 Oamenii care s-au aflat
În Israel şi L-au urmat
Pe Dumnezeu, când au văzut
Tot ce Leviţii au făcut,
Ale lor case îşi lăsară
Şi la Ierusalim plecară,
Spre a-I sluji Celui pe care,
Părinţii lor, drept Domn, Îl are.
17 În felu-acesta s-a vădit
Precum că ei au întărit
Împărăţia cea pe care,
În Iuda, Roboam o are,
Pentru că trei ani, ne-ncetat,
Oameni-aceştia au umblat
Pe calea împăratului
David, precum şi-a fiului –
Adică a lui Solomon –
De care-a fost urmat la tron.
18 Când Roboam fost-a-mpărat,
Soaţă-şi luă pe Mahalat;
Ea este-a lui Ierimot fată,
Cel care îl avuse tată
Pe David şi, de bună seamă,
Abihail e a lui mamă.
Fata lui Eliab e ea,
Cari, pe Isai, tată-l avea.
19 Fiu, pe Ieuş, ea l-a avut
Drept cel dintâi copil născut.
Pe Şemaria îl născuse
Şi pe Zaham îl mai avuse.
20 O soaţă-apoi şi-a mai luat:
Pe cea cari Maca s-a chemat.
Maca era aceea care,
Pe Absalom, părinte-l are.
Pe Abia, ea l-a avut
Drept cel dintâi fecior născut.
Pe-Atai apoi l-a zămislit,
Pe Ziza şi pe Şelomit.
21 Iar Roboam se dovedea,
Cum că pe Maca o iubea,
Mai mult decât îşi îndrăgise
Soaţele cari le dobândise,
Căci optsprezece a ţinut.
De-asemenea, a mai avut
Şaizeci de ţiitoare, el.
A dobândit în acest fel,
Un număr mare de copii:
Căci douăzeci şi opt de fii
Şi şaizeci fete, i-au născut
Femeile ce le-a avut.
22 Pe Abia, el l-a adus –
Pe fiul Macăi – şi l-a pus
Mai mare peste-acei copii
Care au fost drept ai săi fii,
Căci în al său loc, a cătat,
Să-l lase-n urmă, împărat.
23 Prin felu-n care a muncit,
Cu minte el s-a dovedit.
În Beniamin şi-n Iuda, el
I-a risipit în acest fel,
Iar locurile hărăzite
Le-au fost cetăţile-ntărite.
Acolo, el i-a însurat
Şi hrană din belşug le-a dat.
Feciorii lui, cum s-a văzut,
Multe neveste, au avut.