1 Iotam ajunse împărat
A fi în Iuda-ncoronat.
Ani douăzeci şi cinci avuse,
Când – domnitor – el se făcuse,
Iar la Ierusalim a stat
Ani şaisprezece ca-mpărat.
Ieruşa fost-a a lui mamă,
Iar tatăl ei, Ţadoc se cheamă.
2 Cât a domnit, el a făcut
Doar lucruri care I-au plăcut
Lui Dumnezeu, precum făcea
Şi al său tată, Ozia.
Numai că-n Templul Domnului,
El n-a intrat. Pe vremea lui,
Mereu, poporul s-a stricat
Şi tot mai rău s-a arătat.
3 În timpu-n care a domnit
Iotam, în Iuda, s-a zidit
O poartă-naltă, poartă care,
Casa lui Dumnezeu, o are.
De-asemeni, fost-au înălţate
Clădiri, pe zidurile-aflate
În părţile ce se vădeau
Că înspre dealuri se aflau.
4 Cetăţi, pe munte, a zidit;
Şi cetăţui a construit,
Care, cu turnuri, se vădeau
Şi în dumbrăvi se înălţau.
5 Cu fiii lui Amon apoi,
Iotam purtat-a un război,
În care el i-a biruit
Iar ei, o plată, i-au plătit.
Birul la care i-a spus,
Fusese, an de an, adus.
O sută de talanţi avea
Şi în argint se cântărea.
Drept plată, grâu se mai dăduse,
Cari zece mii de cori avuse.
Tot zece mii de cori au dat
Din orz, drept bir pentru-mpărat.
Birul acesta s-a plătit
Trei ani la rând, necontenit.
6 În felu-acesta, s-a văzut
Cum că puternic s-a făcut
Iotam, căci a călcat, mereu,
Pe căile lui Dumnezeu.
7 Dar toate câte le-a făcut
Iotam atuncea, s-au trecut
În cărţile-mpăraţilor
Care-au venit peste popor,
Când peste Iuda stăpâniră
Sau peste Israel domniră.
8 Ani douăzeci şi cinci avuse,
Când – domnitor – el se făcuse,
Iar la Ierusalim a stat
Ani şaisprezece ca-mpărat.
9 Iotam, în urmă, a murit,
Fiind – şi el – adăugit
La neamul său. L-au îngropat,
Într-un mormânt ce s-a aflat
Chiar în cetatea cea pe care,
David, al său părinte-o are.
Apoi, în locu-i a venit
Ahaz – al său fiu – şi-a domnit.