1 „Ne spune-acum tu – dacă vrei –
Cea mai frumoasă din femei,
Unde s-a dus iubitul tău?
Unde se află locul său,
Să-l căutăm şi noi, cu tine?”
2 „Iată, iubitul meu, ştiu bine
Că la grădina lui s-a dus –
La straturile-n care-a pus
Miresmele – şi printre crini,
Îşi paşte turma, în grădini.
3 Eu sunt a lui, iar el, mereu,
Va fi numai iubitul meu.
El este cel cari, prin grădini,
Îşi paşte turma, printre crini.”
4 „Iubita mea, frumoasă eşti!
Cu Tirţa te asemuieşti.
Ca şi Ierusalimul, eu
Te văd plăcută, tot mereu.
Frumoasă eşti, dar şi cumplită,
Încât poţi fi asemuită
Cu măreţia oştilor
Şezând sub steagurile lor.
5 Întoarce-ţi ochii de la mine,
Căci ei mă tulbură – ştii bine!
La părul tău, privesc şi-n urmă
Gândul mă duce la o turmă
De capre care s-a oprit
Şi-apoi odihnă a găsit
Pe înălţimea muntelui,
Pe piscul Galaadului.
6 Ca şi o turmă de oi care
Ieşit-a dintr-o scăldătoare,
Iar între ele nu se poate,
Sterpe a se afla, căci toate
Gemeni doar au – ia seama bine –
Aşa-s ai tăi dinţi, pentru mine.
7 O rodie, de bună seamă,
E-al tău obraz, pe sub maramă.
8 Împărătese am, şaizeci,
Iar ţiitoare am, optzeci.
Am fete cari mă însoţesc
Şi-n mare număr se vădesc.
9 Dar numai una dintre ele –
Plăcută a inimii mele –
E porumbiţa mea iubită,
Curată şi neprihănită.
Ea este singura pe care,
Drept fiică, mama sa o are,
Iar la măicuţa ei în casă,
Iubita mea-i cea mai aleasă.
Fetele-atunci când o zăresc,
Drept fericită o numesc.
Împărătesele – şi ele,
Cu ţiitoarele acele –
O laudă, când le-ntâlneşte.”
10 „Dar cine, oare, se iveşte,
Ca zorile de luminoasă?
Cine-i ca luna de frumoasă,
Ca soarele de curăţită
Şi ca oştirea de cumplită?”
11 „Către grădină am plecat
Şi printre nuci, eu m-am plimbat.
Am căutat, în a mea cale,
Să văd verdeaţa de pe vale
Să văd via de-a-nmugurit
Şi rodia de-a înflorit.”
12 „Dar fără ca să bag de seamă,
Dorinţa mea simt că mă cheamă
Spre carele unui popor
Ce are drept conducător
Un om ales, în fruntea lui,
Precum în lume altul nu-i.”
13 „Întoarce-te, să te privim!
Hai Sulamito, te dorim!”
„Ce aveţi voi, ca să doriţi,
Pe Sulamita s-o priviţi,
Întocmai precum voi, la cor,
Priviţi la jocul fetelor?”