1 După ce agitaţia oamenilor a încetat, Pavel a chemat discipolii şi i-a încurajat. Apoi i-a salutat şi a plecat în Macedonia. 2 A trecut prin această zonă dând multe sfaturi discipolilor; apoi s-a dus în Grecia, 3 unde a stat trei luni. Tocmai când intenţiona să plece în călătorie pe mare spre Siria, iudeii au organizat un complot împotriva lui. Atunci a decis să se întoarcă prin Macedonia. 4 Până în Asia a fost însoţit de: Sopater – fiul lui Pirus – care era originar din Bereea, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe, plus Timotei, Tihic şi Trofim care erau din Asia. 5 Aceştia au plecat înaintea noastră şi ne-au aşteptat la Troa. 6 După zilele în care am participat la sărbătoarea azimelor, noi am plecat cu corabia din Filipi şi am ajuns la Troa. Călătoria a durat cinci zile. Apoi am mai stat acolo şapte zile. 7 În prima zi a săptămânii, când eram adunaţi ca să rupem pâinea, Pavel a vorbit discipolilor. Şi pentru că a doua zi trebuia să plece, îşi prelungise mesajul până la jumătatea nopţii. 8 În camera unde eram adunaţi, existau multe surse de lumină. 9 Un tânăr care se numea Eutih, în timp ce asculta pe Pavel vorbind, a adormit stând pe pervazul unei ferestre şi a căzut astfel de la al treilea nivel al clădirii. Când a fost ridicat, era mort. 10 Pavel a coborât la el, l-a luat în braţe şi apoi le-a zis (celorlalţi): „Nu vă agitaţi! El este încă viu!” 11 După ce a urcat, a frânt pâinea, au mâncat şi a mai vorbit cu ei despre multe lucruri până spre ziuă. Apoi a plecat. 12 Acel tânăr a fost readus viu – fapt care a fost o mare încurajare (pentru cei prezenţi acolo). 13 Noi am plecat înainte şi am călătorit cu corabia până la Asos. În acea localitate urma să ne întâlnim cu Pavel, pentru că el trebuia să ajungă acolo pe jos. 14 După ce ne-am întâlnit la Asos, a călătorit pe mare cu noi şi am mers la Mitilene. 15 De acolo ne-am continuat drumul şi am navigat până a doua zi, când am fost în apropiere de insula Chios. După încă o zi am ajuns lângă Samos; apoi, în ziua următoare am sosit la Milet. 16 Pavel a decis să treacă pe lângă Efes, pentru că nu dorea să mai întârzie în Asia. El intenţiona astfel ca dacă va fi posibil, să poată participa la sărbătoarea Cincizecimii în Ierusalim. 17 De când era în Milet, trimisese un mesaj celor din Efes şi îi anunţase astfel pe liderii comunităţii creştinilor că doreşte să aibă o întâlnire cu ei. 18 Când au venit, el le-a zis: „Aţi observat comportamentul meu consecvent chiar din prima zi în care am venit în Asia. 19 Am lucrat pentru Isus în mod umil şi cu lacrimi, fiind determinat să supravieţuiesc tuturor comploturilor organizate de iudei. 20 V-am spus fără nicio reţinere tot ce vă era util şi am predicat atât în public, cât şi în case, 21 avertizând pe iudei şi pe celelalte naţiuni să se pocăiască în faţa lui Dumnezeu şi să creadă în Stăpânul nostru care se numeşte Isus Cristos. 22 Acum constat că Spiritul (Sfânt) mă determină să merg la Ierusalim, fără să ştiu exact ce urmează să mi se întâmple. 23 Totuşi, El mă avertizează în fiecare localitate prin care trec, anunţându-mă că trebuie să fiu pregătit pentru închisoare şi pentru alte necazuri. 24 Dar eu nu îmi consider viaţa ca cel mai important lucru; ci pentru mine contează în primul rând să îmi îndeplinesc misiunea pe care mi-a dat-o Stăpânul Isus. Ea constă în datoria de a predica Vestea Bună care vorbeşte despre harul lui Dumnezeu. 25 Deci sunt conştient că aceasta este ultima mea întâlnire cu voi, cărora v-am predicat despre Regatul lui Dumnezeu. 26 Vreau să vă spun că mi-am făcut datoria faţă de voi, astfel încât nimeni nu va fi pierdut din cauza mea; 27 pentru că nu am ezitat să (vă) prezint tot planul lui Dumnezeu! 28 Fiţi atenţi la comportamentul vostru şi aveţi grijă de toţi cei care fac parte din comunitatea lui Isus, câştigată cu sângele Său. Voi aţi fost puşi de Spiritul Sfânt ca supraveghetori ai acestei turme; şi trebuie deci să o păstoriţi. 29 Ştiu că după plecarea mea, vor veni între voi «lupi» cu intenţia de a răpi; şi nu vor evita pe nimeni. 30 Asemenea persoane vor proveni chiar dintre voi. Ei vor deforma adevărul şi vor încerca să atragă pe discipoli spre acceptarea ereziilor lor. 31 Acesta este motivul pentru care vă spun să fiţi atenţi, amintindu-vă cum în cei trei ani, atât ziua cât şi noaptea, v-am învăţat cu lacrimi pe fiecare dintre voi. 32 De acum vă voi lăsa în grija lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său care poate să vă edifice spiritual şi să vă ofere ce a promis Dumnezeu tuturor sfinţilor. 33 Nu am pretins nimănui să îmi dea bani sau haine. 34 Ştiţi că am lucrat cu aceste mâini pentru întreţinerea mea şi a celor care erau cu mine. 35 V-am oferit astfel un exemplu în tot ce am făcut şi v-am demonstrat că muncind intens, putem să îi ajutăm pe cei slabi. Astfel vă puteţi aminti şi de cuvintele Stăpânului Isus, care a spus că eşti mai fericit atunci când oferi ceva decât atunci când primeşti.” 36 După ce a spus aceste cuvinte, a îngenuncheat împreună cu ei şi s-a rugat. 37 Toţi au început să plângă, l-au îmbrăţişat şi l-au sărutat ca pentru ultima dată. 38 Ei au fost foarte afectaţi când au aflat de la Pavel că nu îl vor mai vedea niciodată… Apoi l-au însoţit până la corabie.