1 Saul votase şi el pentru omorârea lui Ştefan. Din acea zi s-a declanşat o mare persecuţie împotriva comunităţii discipolilor (lui Cristos) din Ierusalim. Atunci toţi ceilalţi cu excepţia apostolilor, s-au împrăştiat prin zonele Iudeeii şi ale Samariei. 2 Nişte oameni cu reverenţă faţă de Dumnezeu l-au înmormântat pe Ştefan şi l-au plâns foarte mult. 3 Dar Saul devenise foarte periculos pentru comunitatea discipolilor (lui Cristos); pentru că intra prin case şi lua cu forţa bărbaţi şi femei, pe care îi băga apoi în închisoare. 4 Cei care se împrăştiaseră, predicau Cuvântul în toate locurile pe unde mergeau. 5 Filip a venit în oraşul Samaria şi a predicat acolo, prezentându-le (oamenilor) pe Cristos. 6 Când au auzit şi au văzut minunile pe care le făcea Filip, mulţimile de oameni erau foarte receptive la ce vorbea el. 7 Din mulţi oameni demonizaţi ieşeau spirite rele care îi făceau să producă sunete stridente. Mulţi alţi oameni paralizaţi şi care nu puteau merge, erau vindecaţi. 8 Astfel, locuitorii acelui oraş au experimentat o mare bucurie. 9 Acolo exista un om numit Simon. El pretindea că este o persoană remarcabilă; pentru că practicând vrăjitoria, îi uimise pe oamenii din Samaria (cu vrăjitoriile lui). 10 Toţi îl ascultau cu atenţie şi ziceau: „Aceasta este forţa lui Dumnezeu numită «mare»!” 11 Erau receptivi faţă de el pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12 Dar atunci când în urma predicii lui Filip au crezut Vestea Bună despre Regatul lui Dumnezeu şi despre Isus Cristos, au fost botezaţi atât bărbaţi, cât şi femei. 13 A crezut chiar şi Simon. Şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu mare admiraţie la minunile care se făceau. 14 Apostolii care erau în Ierusalim, au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan. 15 Când au ajuns acolo, s-au rugat pentru samariteni ca să primească Spiritul Sfânt. 16 Acesta încă nu coborâse peste niciunul dintre ei, ci fuseseră doar botezaţi în numele Stăpânului Isus. 17 Atunci Petru şi Ioan şi-au pus mâinile peste ei şi; aceia au primit Spiritul Sfânt. 18 Când a văzut Simon că Spiritul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor (peste alţii), le-a oferit bani 19 şi le-a zis: „Daţi-mi şi mie această autoritate; pentru ca orice om peste care îmi voi pune mâinile, să primească Spiritul Sfânt.” 20 Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să fie distruşi împreună cu tine; pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea primi în schimbul banilor! 21 Tu nu ai dreptul să participi în această activitate, pentru că inima ta nu este sinceră înaintea lui Dumnezeu! 22 Pocăieşte-te, renunţând la această răutate. Şi roagă-te lui Iahve ca dacă este posibil, să îţi ierte această tendinţă (greşită) care provine din inima ta; 23 pentru că observ la tine că eşti plin de invidie şi înlănţuit de nedreptate!” 24 Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi lui Iahve pentru mine, (şi cereţi-I) să nu mi se întâmple nimic din ce aţi zis!” 25 După ce le-au predicat Cuvântul lui Iahve, Petru şi Ioan s-au întors la Ierusalim, prezentând (în drumul lor) Vestea Bună în multe sate unde trăiau samariteni. 26 Un înger al lui Iahve i-a vorbit lui Filip astfel: „Du-te spre Sud pe drumul care leagă Ierusalimul de Gaza şi care trece prin deşert.” 27 Filip a plecat şi a întâlnit un eunuc etiopian. Acesta era responsabil cu îngrijirea averii reginei etiopienilor numită Candace. El venise la Ierusalim ca să se închine 28 şi se întorcea de acolo în carul lui, citind din cartea profetului Isaia. 29 Spiritul i-a zis lui Filip: „Du-te până în dreptul acelui car!” 30 Filip a alergat şi (când a fost în dreptul lui) a auzit etiopianul citind cuvintele profetului Isaia. Atunci el i-a zis: „Înţelegi ce citeşti?” 31 Eunucul i-a răspuns: „Nu ştiu cum aş reuşi să înţeleg dacă nu mă va îndruma cineva!” Apoi l-a rugat pe Filip să urce în car lângă el. 32 Textul din Scriptură pe care-l citea, era acesta: „El s-a comportat ca o oaie dusă la tăiere şi ca un miel fără voce în faţa celui care îi tunde blana. Exact ca ei, nici El nu a deschis gura… 33 A fost umilit şi nedreptăţit la judecată. Lui I-a fost luat dreptul la viaţă. Şi cine va descrie pe contemporanii Lui?” 34 Eunucul i-a zis lui Filip: „Te rog să îmi spui despre cine vorbeşte astfel profetul: despre el, sau despre altcineva?” 35 Atunci Filip a început cu această parte de Scriptură şi (apoi) i L-a prezentat pe Isus. 36 În timp ce parcurgeau ei drumul, au ajuns în dreptul unei ape. Atunci eunucul a zis: „Priveşte: acolo este apă! Aş vrea să fiu botezat. Este posibil?” 37 [Filip a zis: „Desigur, cu condiţia ca tu să crezi din toată inima.” Eunucul a răspuns: „Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!”] 38 A dat ordin să stea carul, au coborât amândoi în apă şi Filip l-a botezat pe eunuc. 39 Dar când au ieşit ei din apă, Spiritul lui Iahve l-a răpit pe Filip; şi eunucul nu l-a mai văzut. În timp ce el îşi continua drumul plin de bucurie, 40 Filip era la Azot, de unde a plecat la Cezareea; şi predica Vestea Bună în toate oraşele prin care trecea.