10
Fraţilor, nu vreau să nu vă informez despre faptul că strămoşii noştri (evrei) au fost toţi sub nor şi că au trecut toţi prin mare. Toţi s-au identificat cu Moise prin „botezul” trecerii lor împreună prin mare şi au beneficiat de efectele acelui nor. Toţi au mâncat aceeaşi mană spirituală şi toţi au consumat aceeaşi băutură spirituală; pentru că au băut din acea stâncă spirituală care era Cristos. Şi totuşi, cei mai mulţi dintre ei nu au fost agreaţi de Dumnezeu. Din acest motiv, au murit în deşert. Aceste lucruri care s-au întâmplat, sunt exemple pentru noi, ca (să învăţăm) să nu dorim şi noi lucrurile rele pe care le-au dorit ei. Concret, să nu vă închinaţi idolilor aşa cum au făcut ei. Scriptura spune că „Oamenii s-au aşezat să mănânce şi să bea; apoi s-au ridicat să danseze” (în cinstea idolului). Să nu comitem imoralităţi sexuale ca cei douăzeci şi trei de mii care au murit într-o singură zi (pentru acest păcat). Să nu Îl testăm pe Dumnezeu, aşa cum au făcut cei care au fost omorâţi apoi de muşcăturile şerpilor. 10 Să nu protestaţi aşa cum au făcut cei care au fost omorâţi de îngerul distrugător. 11 Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să fie nişte exemple; şi au fost scrise pentru noi care trăim la finalul secolelor. 12 Deci acela care consideră că stă în picioare, să fie atent să nu cadă! 13 Până acum nu aţi fost confruntaţi cu nicio ispită care să nu fie specifică oamenilor. Iar Dumnezeu este credincios; şi nu va permite să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi rezista. Ci împreună cu ispita, El a pregătit şi posibilitatea de scăpare, pentru ca astfel să îi puteţi rezista. 14 Deci, dragii mei, fugiţi de închinarea la idoli! 15 Vă vorbesc ca unor oameni înţelepţi. Judecaţi singuri ce vă spun! 16 „Paharul binecuvântării” pentru care mulţumim (în rugăciune), nu reprezintă el oare faptul că toţi beneficiem de sângele lui Cristos? Iar pâinea pe care o rupem, nu vorbeşte oare despre beneficiul nostru comun care a rezultat din sacrificarea corpului (fizic al) lui Cristos? 17 Toţi mâncăm dintr-o singură pâine; şi acest fapt corespunde realităţii: noi toţi împreună formăm un singur organism. 18 Priviţi la poporul Israel: cei care mănâncă din carnea animalelor sacrificate, sunt în legătură directă cu altarul. 19 Deci vreau să spun oare că are vreo valoare carnea sacrificată idolilor? Sau v-am comunicat cumva ideea că idolul semnifică ceva? 20 Nu! Ci vreau să spun că animalele sacrificate de păgâni, sunt oferite nu lui Dumnezeu, ci demonilor. Iar eu nu vreau ca voi să vă implicaţi astfel în lumea demonilor. 21 Nu puteţi servi în acelaşi timp din paharul Stăpânului şi din cel care este al demonilor. Nu puteţi participa atât la masa Stăpânului, cât şi la cea a demonilor. 22 Avem oare curajul să provocăm gelozia Lui? Avem noi o forţă mai mare decât Stăpânul nostru? 23 Toate lucrurile sunt permise, dar nu toate sunt utile. Toate sunt permise, dar nu toate edifică (spiritual). 24 Nimeni să nu urmărească propriile lui interese; ci fiecare să fie preocupat de interesele celuilalt. 25 Puteţi mânca orice fel de carne care se vinde în piaţă, fără să întrebaţi de unde este adusă. Deci să nu aveţi dubii din partea conştiinţei, neştiind dacă este bine să fie mâncată. 26 De fapt, (Scriptura spune că) „pământul, împreună cu tot ce există pe el, este al lui Iahve”. 27 Dacă vreun necredincios vă invită să serviţi masa la el şi acceptaţi invitaţia lui, să mâncaţi orice vă va servi acolo. Să nu puneţi vreo întrebare (legată de provenienţa mâncării) din cauza conştiinţei. 28 Dar dacă cineva vă spune despre o anumită mâncare că provine din alimentele dedicate idolilor, atunci să nu o mâncaţi. Să procedaţi aşa din cauza celui care a făcut această precizare şi din cauza conştiinţei. 29 Desigur, mă refer nu la conştiinţa voastră, ci la a celuilalt. Nu am motive să accept ca libertatea mea să fie condamnată de conştiinţa altuia. 30 Dacă eu mulţumesc (lui Dumnezeu) pentru ce mănânc, de ce să fiu condamnat (de altul) pentru consumarea acelor alimente? 31 Deci indiferent că mâncaţi, că beţi sau că faceţi orice altceva, totul să fie făcut pentru gloria lui Dumnezeu. 32 Să trăiţi într-un mod care să elimine orice posibilitate de a ofensa atât pe iudei şi pe greci, cât şi pe cei din comunitatea lui Dumnezeu. 33 Şi eu îmi dau interesul să procedez la fel, încercând să fiu acceptat de toţi; şi astfel nu urmăresc interese personale, ci pe ale altora, pentru ca ei să fie salvaţi.