1 Atunci regele Darius a dat ordin să fie citite sulurile care erau păstrate în „arhiva” din Babilon. 2 El a găsit un sul în palatul Ahmetei din provincia Mediei. În acel sul scria: „Decizie. 3 În primul an de guvernare, regele Cirus a dat următorul ordin referitor la casa lui Dumnezeu din Ierusalim: «Acea casă să fie reconstruită, pentru ca acolo să se ofere sacrificii. Deci, de acum încolo, i se pot pune temeliile. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi şi o lăţime de şaizeci de coţi. 4 Să fie construită cu trei rânduri de piatră cioplită şi cu un rând de lemn nou. Cheltuielile vor fi suportate de palatul imperial. 5 În plus, vasele de aur şi de argint ale casei lui Dumnezeu care fuseseră luate de Nabucodonosor din templul de la Ierusalim şi aduse la Babilon, să fie duse înapoi la locul lor, în templul din Ierusalim. Să le puneţi în acea casă a lui Dumnezeu!» 6 În consecinţă, mă adresez lui Tatnai – guvernatorul provinciei de dincolo de râu care este împreună cu Şetar-Boznai şi cu prietenii lui emisari din acea provincie: depărtaţi-vă de acel loc! 7 Lăsaţi oamenii să lucreze la această casă a lui Dumnezeu! Permiteţi-i guvernatorului iudeilor şi celor care formează consiliul bătrânilor iudeilor să reconstruiască această casă a lui Dumnezeu pe locul unde a existat iniţial. 8 Dau încă un ordin care prevede atât ce trebuie să faceţi voi, cât şi acei bărbaţi din consiliul bătrânilor iudeilor – ca să poată reconstrui această casă a lui Dumnezeu. Tot ce vor avea nevoie aceşti oameni, să le fie dat imediat din veniturile regelui care provin din taxele provinciei de dincolo de râu. Astfel, să nu înceteze lucrul (la această construcţie). 9 În fiecare zi să se dea, la cerere, preoţilor de la Ierusalim, tot ce vor avea nevoie: viţei, berbeci şi miei – pentru arderile integrale aduse Dumnezeului cerului. Să li se mai dea grâu, sare, vin şi ulei. Toate acestea să nu le lipsească. 10 Astfel, ei să poată să ofere Dumnezeului cerului sacrificii cu o aromă plăcută; şi să se roage pentru viaţa regelui şi a fiilor lui. 11 Mai dau un ordin referitor la orice om care va schimba această decizie: să se scoată o grindă din casa lui. Ea să fie ascuţită, să se pună în poziţie verticală şi apoi acel om să fie înfipt în ea. Apoi, pentru ce făcuse el, casa lui să fie transformată într-o grămadă de gunoi. 12 Dumnezeul care Şi-a pus numele să locuiască acolo, să distrugă pe acel rege sau acel popor care va încerca să schimbe ceva cu scopul distrugerii acestei case a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Darius, am emis acest ordin! Să procedaţi exact cum v-am ordonat!” 13 Tatnai – guvernatorul provinciei de dincolo de râu, Şetar-Boznai şi prietenii lor au făcut exact cum le poruncise regele Darius. 14 În consecinţă, cei care formau consiliul bătrânilor iudeilor au continuat să construiască; şi au reuşit – exact cum le spuseseră profeţii Hagai şi Zaharia, fiul lui Ido. Ei au construit şi au terminat construcţia aşa cum prevedea porunca Dumnezeului lui Israel şi conform poruncii lui Cirus, a lui Darius şi a lui Artaxerxes – regii Persiei. 15 Casa a fost terminată în a treia zi a lunii Adar – în al şaselea an al guvernării regelui Darius. 16 Israelienii, împreună cu preoţii, cu leviţii şi cu ceilalţi care fuseseră în captivitate, au sărbătorit cu bucurie dedicarea acestui templu închinat lui Dumnezeu. 17 Pentru dedicarea casei lui Dumnezeu au oferit o sută de viţei, două sute de berbeci şi patru sute de miei. Ca sacrificiu pentru păcatul întregului Israel, au adus doisprezece ţapi: câte unul pentru fiecare trib (al poporului Israel). 18 I-au pus pe preoţi – conform grupurilor în care erau organizaţi – şi pe leviţi – în grupurile lor – să facă lucrarea lui Dumnezeu la Ierusalim, aşa cum este scris în cartea lui Moise. 19 Cei care fuseseră în captivitate, au sărbătorit Paştele în a paisprezecea zi a primei luni. 20 Preoţii şi leviţii se curăţaseră; şi astfel, toţi erau curaţi. Au oferit sacrificiul de Paşte pentru toţi cei care fuseseră în captivitate, pentru rudele lor şi pentru ei personal. 21 Israelienii întorşi din captivitate au mâncat animalul sacrificat de Paşte împreună cu toţi aceia care se separaseră de practicile murdare ale popoarelor ţării. Ei au procedat astfel ca să îl caute pe Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve. 22 Şapte zile au celebrat cu bucurie Sărbătoarea Turtelor – pentru că Iahve îi înveselise, făcând ca în inima lui, regele Asiriei să le acorde aprobare şi să îi susţină în lucrarea de la casa lui Dumnezeu – Cel care este Dumnezeul lui Israel.