1 Când a aflat Iacov că este grâu (de vânzare) în Egipt, le-a zis fiilor lui: „De ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii? 2 Am auzit că în Egipt există grâu! Duceţi-vă şi cumpăraţi-ne grâu de acolo, pentru ca să trăim şi să nu murim (de foame).” 3 Atunci zece dintre fraţii lui Iosif s-au dus să cumpere grâu din Egipt. 4 Iacov nu l-a trimis împreună cu fraţii lui şi pe Beniamin – fratele lui Iosif – imaginându-şi că era posibil să i se întâmple ceva rău. 5 Astfel, fiii lui Israel s-au dus să cumpere grâu din Egipt, călătorind împreună cu alţi oameni care aveau acelaşi scop; pentru că în zona Canaanului era foamete. 6 Iosif era guvernatorul ţării – cel care vindea cereale întregului popor al acesteia. Când au ajuns fraţii lui Iosif la el, s-au aplecat cu faţa până la pământ înaintea lui. 7 Din momentul în care şi-a văzut fraţii, Iosif i-a recunoscut. Dar s-a prefăcut că nu îi cunoaşte; şi le-a vorbit cu duritate. El i-a întrebat: „De unde veniţi?” Ei au răspuns: „Venim din Canaan, ca să cumpărăm hrană!” 8 Deşi Iosif şi-a recunoscut fraţii, ei nu l-au recunoscut. 9 El şi-a amintit visele pe care le avusese şi care se refereau la ei. Atunci le-a zis: „Voi sunteţi spioni; şi aţi venit să vedeţi punctele vulnerabile ale ţării!” 10 Ei au răspuns: „Nu, stăpâne! Slujitorii tăi au venit să cumpere hrană! 11 Toţi suntem fiii aceluiaşi om. Slujitorii tăi sunt oameni corecţi, nu spioni!” 12 Dar el le-a zis: „Nu este adevărat! Voi aţi venit să spionaţi zonele neprotejate ale ţării!” 13 Ei au răspuns: „Noi, slujitorii tăi, suntem doisprezece fraţi şi aparţinem aceluiaşi om care locuieşte în Canaan. Cel mai mic dintre noi este acum acasă cu tatăl nostru; iar unul nu mai există!” 14 Dar Iosif le-a zis: „Voi sunteţi exact ce am afirmat: spioni. 15 Veţi fi verificaţi astfel: (jur) pe viaţa faraonului că nu veţi pleca din acest loc decât dacă va veni aici şi fratele vostru mai mic! 16 Trimiteţi-l pe unul dintre voi să îl aducă pe fratele vostru; iar ceilalţi vor rămâne în închisoare. Astfel vi se vor verifica afirmaţiile; şi se va demonstra dacă spuneţi adevărul. Altfel, (vă jur) pe viaţa faraonului, că sunteţi cu certitudine nişte spioni!” 17 Şi astfel i-a băgat pe toţi în închisoare pentru trei zile. 18 A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceţi ce v-am spus; şi veţi trăi! Eu mă tem de Dumnezeu! 19 Dacă sunteţi oameni cinstiţi, unul dintre voi să rămână aici în închisoare. Ceilalţi mergeţi şi duceţi grâu familiilor voastre. 20 Apoi să mi-l aduceţi pe fratele vostru mai mic. Aşa vor fi verificate cuvintele voastre; şi nu veţi muri!” Ei au acceptat să procedeze exact cum li s-a cerut. 21 Atunci fiecare a zis celuilalt: „Cu certitudine că acum plătim pentru ce i-am făcut fratelui nostru. Deşi i-am văzut durerea sufletului când ne ruga să nu îi luăm viaţa, noi nu l-am ascultat. Aşa se explică de ce a venit peste noi acest necaz!” 22 Ruben le-a răspuns: „Nu v-am spus eu să nu păcătuiţi (făcând fapte rele) împotriva băiatului? Dar nu m-aţi ascultat! Acum răspundem pentru sângele lui!” 23 Ei nu ştiau că Iosif îi înţelegea; pentru că vorbea cu ei prin intermediul unui traducător. 24 Iosif a plecat de lângă ei şi a început să plângă. Apoi s-a întors şi le-a vorbit din nou. L-a luat pe Simeon şi l-a legat în prezenţa lor. 25 Apoi a ordonat să li se umple sacii cu grâu, să se pună fiecăruia argintul înapoi în sac şi să li se ofere provizii pentru drum. Ordinul (lui Iosif) a fost executat. 26 Apoi fraţii lui Iosif au încărcat grâul pe măgari şi au plecat. 27 Când unul dintre ei şi-a deschis sacul ca să îşi hrănească măgarul în locul unde rămăseseră în acea noapte, a văzut că argintul lui era pus deasupra cerealelor. 28 Atunci le-a zis fraţilor lui: „Argintul mi-a fost dat înapoi! El este aici în sacul meu!” Atunci au fost foarte afectaţi în inimile lor; şi şi-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu!!!” 29 Când au ajuns în Canaan la tatăl lor numit Iacov, i-au relatat tot ce li se întâmplase. Ei au zis: 30 „Acel om care este guvernatorul ţării, ne-a vorbit dur şi a considerat că am venit să spionăm ţara. 31 Dar noi i-am spus: «Suntem oameni corecţi, nu spioni. 32 Am fost doisprezece fraţi – fiii ai aceluiaşi tată. Unul dintre noi nu mai există; iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.» 33 Atunci, acel om care este guvernatorul ţării, ne-a spus: «Voi verifica dacă sunteţi oameni corecţi. Lăsaţi-l pe unul dintre voi cu mine, luaţi grâu pentru familiile voastre care sunt afectate de foamete; şi plecaţi. 34 Dar să mi-l aduceţi pe fratele vostru mai mic; şi astfel mă voi convinge că nu sunteţi spioni, ci oameni corecţi. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru şi veţi putea face comerţ în ţară.»” 35 Când şi-au golit sacii, fiecare şi-a găsit punga cu argint (în sacul lui). Văzând pungile cu argint, s-au temut atât ei, cât şi tatăl lor. 36 Atunci Iacov, tatăl lor, le-a zis: „Voi m-aţi determinat să rămân fără copii. Iosif nu mai există; Simeon nu mai este. Şi acum vreţi să îl luaţi şi pe Beniamin… Toate acestea lovesc în mine!” 37 Atunci Ruben i-a zis tatălui lui: „Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu voi reveni împreună cu Beniamin! Îl voi păzi eu şi ţi-l voi aduce înapoi!” 38 Dar el a răspuns: „Fiul meu nu va merge cu voi; pentru că fratele lui este mort… Doar el (mi-)a mai rămas. Dacă (şi lui) i se va întâmpla ceva rău în călătoria pe care o faceţi, voi coborî îndurerat şi cu părul alb în locuinţa morţilor!”