1 Apoi Isus S-a mai revelat discipolilor Săi la Marea Tiberiadei, astfel: 2 Simon Petru, Toma supranumit Geamăn, Natanael din localitatea Cana care aparţinea de provincia Galileea, fiii lui Zebedei şi alţi doi discipoli ai lui Isus, erau împreună. 3 Atunci Simon Petru le-a zis: „Mă duc să prind peşte.” Ei i-au zis: „Mergem şi noi cu tine!” Au urcat într-o barcă şi au plecat. Dar în acea noapte, nu au prins nimic… 4 Dimineaţa, Isus stătea pe mal; dar discipolii Lui nu ştiau că este El. 5 Isus le-a zis: „Copii, aveţi ceva de mâncare?” Ei I-au răspuns: „Nu.” 6 El le-a zis: „Lansaţi plasa în partea dreaptă a bărcii şi veţi prinde.” Au lansat-o acolo şi apoi s-au adunat în ea atât de mulţi peşti, încât nu o mai puteau ridica în barcă. 7 Atunci discipolul pe care îl iubea Isus, i-a zis lui Petru: „Este Stăpânul!” Când a auzit Simon Petru că este El, şi-a luat hainele şi s-a echipat; pentru că era dezbrăcat. Apoi a sărit în mare. 8 Ceilalţi discipoli au venit cu barca trăgând plasa cu peşti. Nu erau departe de mal, ci doar la aproximativ două sute de coţi. 9 Când au coborât pe mal, au văzut acolo jar de cărbuni, peşte pus deasupra lui şi pâine. 10 Isus le-a zis: „Aduceţi (câţiva) din(tre) peştii pe care i-aţi prins acum!” 11 Simon Petru a urcat în barcă şi a tras la mal plasa care era plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari. Şi chiar dacă au fost atâţia, plasa nu s-a rupt. 12 Isus le-a zis: „Veniţi să mâncaţi!” Şi niciunul dintre ei nu avea curajul să Îl întrebe „Cine eşti?”, pentru că ştiau că este Stăpânul. 13 Isus S-a apropiat de pâine, a luat-o şi le-a dat-o; la fel a procedat apoi şi cu peştele. 14 Aceasta era a treia apariţie a lui Isus în faţa discipolilor Săi după Înviere. 15 După ce au mâncat, Isus a zis lui Simon Petru: „Simon, fiul lui Iona, Mă iubeşti mai mult decât aceştia?” Petru I-a răspuns: „Da, Doamne, ştii că Te iubesc!” Isus i-a zis: „Păstoreşte mieii Mei!” 16 L-a întrebat a doua oară: „Simon, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” Petru I-a răspuns: „Da, Doamne, ştii că Te iubesc!” Isus i-a zis: „Păstoreşte oile Mele!” 17 Isus i-a zis a treia oară: „Simon, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” Pentru că îi zisese a treia oară „Mă iubeşti?”, Petru s-a întristat şi I-a răspuns: „Doamne, Tu cunoşti totul! Ştii că Te iubesc!” Isus i-a zis: „Păstoreşte oile Mele! 18 Atunci când erai tânăr, te echipai singur şi te duceai unde doreai. Dar te asigur că atunci când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altcineva te va «echipa», pentru ca apoi să te ducă acolo unde nu vei dori să ajungi.” 19 Spunând aceste cuvinte, El a vrut să arate cu ce fel de moarte urma să Îl glorifice Petru pe Dumnezeu. Apoi i-a zis: „Vino după Mine!” 20 Petru s-a uitat înapoi şi l-a văzut venind după ei pe discipolul pe care îl iubea Isus. El era cel care cu ocazia cinei (pascale), îşi rezemase capul de pieptul lui Isus şi Îi zisese: „Doamne, cine este cel care Te va trăda?” 21 Uitându-se la el, Petru I-a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce se va întâmpla?” 22 Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, de ce trebuie să ştii? Tu vino după Mine!” 23 Aceste cuvinte au generat printre fraţi zvonul că acel discipol nu va muri niciodată. Dar Isus nu îi zisese lui Petru că nu va muri niciodată, ci „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, de ce trebuie să ştii?” 24 Acel discipol este cel care confirmă că aşa s-a întâmplat; şi tot el este cel care le-a scris. Şi mai ştim că ce a afirmat el, este adevărat. 25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă s-ar fi scris despre fiecare dintre ele, cred că nici în toată lumea nu ar fi avut suficient loc acele cărţi care ar fi fost scrise.