1 Nabucodonosor – regele Babilonului – l-a pus pe Zedechia – fiul lui Iosia – să guverneze în teritoriul numit Iuda. El a guvernat astfel în locul lui Iehoiachin care era fiul lui Iehoiachim. 2 Dar nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din ţară nu au ascultat cuvintele lui Iahve proclamate de profetul Ieremia. 3 Regele Zedechia a trimis pe Iehucal – fiul lui Şelemia – şi pe preotul Ţefania – fiul lui Maaseia – la profetul Ieremia, cu următorul mesaj: „Te rugăm, pledează pentru noi înaintea Dumnezeului nostru care se numeşte Iahve.” 4 În acele vremuri, Ieremia era liber să umble printre oamenii din popor – pentru că încă nu fusese aruncat în închisoare. 5 Armata faraonului ieşise din Egipt; iar când caldeenii, care asediau Ierusalimul, au fost anunţaţi despre acest lucru, s-au retras din jurul Ierusalimului. 6 Cuvântul lui Iahve a venit la profetul Ieremia şi i-a zis: 7 „Dumnezeul lui Israel care se numeşte Iahve, vorbeşte astfel: «Spuneţi-i regelui celor numiţi Iuda care v-a trimis la Mine, că armata faraonului care a ieşit din Egipt ca să vă ajute, se va întoarce înapoi în ţara ei: în Egipt; 8 iar caldeenii vor reveni şi vor lupta împotriva acestui oraş. Ei îl vor cuceri şi îi vor da foc!»” 9 „Iahve vorbeşte astfel: «Nu vă înşelaţi zicând: ‘Caldeenii se vor îndepărta definitiv de noi!’; pentru că ei nu se vor îndepărta. 10 Şi chiar dacă aţi învinge întreaga armată a caldeenilor care luptă împotriva voastră şi ar mai rămâne dintre ei doar câţiva oameni răniţi în corturile lor, tot vor veni şi vor da foc acestui oraş!»” 11 După ce armata caldeenilor s-a retras din faţa Ierusalimului de frica armatei faraonului, 12 Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim ca să meargă în teritoriul locuit de urmaşii lui Beniamin. Dorea astfel să intre în posesia proprietăţii pe care o avea în mijlocul poporului care locuia acolo. 13 Dar când profetul Ieremia a ajuns la Poarta lui Beniamin, căpitanul gărzilor care se numea Ireia – fiul lui Şelemia, fiul lui Hanania – l-a prins, zicându-i: „Tu vrei să dezertezi, fugind la caldeeni!” 14 Ieremia i-a răspuns: „Nu este adevărat! Nu vreau să dezertez fugind la caldeeni.” Dar Ireia nu l-a ascultat; ci l-a arestat şi l-a dus înaintea conducătorilor. 15 Ei s-au mâniat pe Ieremia, l-au bătut şi l-au închis în casa scribului Ionatan pe care o transformaseră în închisoare. 16 Ieremia a fost pus într-o încăpere subterană a închisorii; şi acolo a stat multă vreme. 17 Apoi regele Zedechia a trimis pe cineva să meargă la Ieremia ca să îl aducă de acolo. Astfel, el a fost adus la palat. Acolo, regele l-a întrebat în secret: „Ai vreun cuvânt din partea lui Iahve?” Ieremia i-a răspuns: „Da. Vei ajunge prizonierul regelui Babilonului!” 18 Ieremia i-a mai zis regelui Zedechia: „Cu ce am greşit faţă de tine, faţă de slujitorii tăi şi faţă de acest popor, ca să consideraţi că merit să mă aruncaţi în închisoare? 19 Unde sunt profeţii voştri care profeţeau că regele Babilonului nu va veni împotriva voastră şi împotriva acestei ţări? 20 Acum, stăpâne, regele meu, te rog, ascultă-mă! Să fie acceptată cererea mea de tine! Nu mă trimite înapoi în casa scribului Ionatan, pentru că risc să mor acolo!” 21 Atunci regele Zedechia a dat ordin ca Ieremia să fie pus în curtea închisorii şi să i se dea în fiecare zi pâine din zona brutarilor – până când se va termina toată pâinea din oraş. Şi astfel, Ieremia a rămas în curtea închisorii.