1 Regele David îmbătrânise şi avansase în vârstă. Deşi îl acopereau cu pături, nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: „Permite-ne să căutăm pentru stăpânul nostru – pentru rege – o tânără fecioară, care să fie la dispoziţia lui şi să îl servească. Ea să se culce la pieptul tău; şi astfel, regele – stăpânul nostru – se va încălzi.” 3 Ei au căutat în tot teritoriul (poporu)lui (numit) Israel o tânără frumoasă; şi au găsit-o pe Abişag din Şunem. Apoi au adus-o la rege. 4 Tânăra era foarte frumoasă. Ea a devenit servitoarea regelui; şi a avut grijă de el. Dar regele nu a cunoscut-o intim. 5 Adonia – fiul Haghitei – s-a manifestat arogant şi a zis: „Eu voi deveni rege (în locul tatălui meu)!” El şi-a pregătit un car şi călăreţi. Avea cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui. 6 Tatăl lui nu îi făcuse niciodată reproşuri zicându-i: „De ce ai procedat astfel?” Adonia se născuse după Absalom. Era şi el un bărbat foarte frumos. 7 A vorbit cu Ioab – fiul Ţeruiei – şi cu preotul Abiatar. Aceştia l-au susţinut pe Adonia în tentativa lui. 8 Dar preotul Ţadoc, Benaia – fiul lui Iehoiada –, profetul Natan, Şimei, Rei şi luptătorii remarcabili ai lui David, nu s-au aliat cu Adonia. 9 El a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet care este în apropiere de En-Roghel. Adonia i-a invitat pe toţi fraţii lui care erau fiii regelui şi pe toţi bărbaţii din teritoriile numite Iuda care erau dintre slujitorii regelui. 10 Dar nu i-a invitat pe profetul Natan, pe Benaia, pe luptători şi pe Solomon – fratele lui. 11 Natan i-a spus mamei lui Solomon numită Batşeba: „N-ai auzit că Adonia – fiul Haghitei – s-a declarat rege? Şi stăpânul nostru – David – nu ştie nimic despre acest lucru! 12 Deci permite-mi să îţi spun cum să vă salvaţi viaţa: atât tu cât şi fiul tău, Solomon. 13 Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne – regele meu –, oare nu i-ai jurat tu personal slujitoarei tale că Solomon – fiul meu – va guverna după tine şi că el va stea pe tron? Atunci de ce guvernează Adonia?» 14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu personal voi veni în urma ta; şi voi susţine cuvintele tale.” 15 Batşeba s-a dus în camera regelui. David era foarte bătrân; şi îl îngrijea Abişag din Şunem. 16 Batşeba s-a aplecat şi s-a închinat înaintea regelui. Regele a întrebat: „Ce doreşti?” 17 Ea a răspuns: „Stăpânul meu, tu personal ai jurat slujitoarei tale pe Dumnezeul tău care se numeşte Iahve, spunând: «Solomon – fiul tău – va fi rege. El este cel care va guverna (poporul israelian) după ce nu voi mai fi eu!» 18 Totuşi, acum guvernează Adonia; iar stăpânul meu – regele – nici nu ştie acest lucru! 19 El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi multe oi. I-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab – conducătorul armatei. Dar nu l-a invitat pe slujitorul tău – pe Solomon! 20 Acum, să ştii rege – stăpânul meu – că ochii întregului Israel privesc atenţi spre tine, ca să le spui cine va urma să guverneze ţara după ce regele – stăpânul meu – nu va mai fi. 21 Altfel, atunci când stăpânul meu – regele – se va culca lângă părinţii lui, eu şi fiul meu Solomon vom fi consideraţi vinovaţi!” 22 În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan. 23 L-au anunţat pe rege despre venirea profetului Natan. El s-a prezentat înaintea regelui şi s-a aplecat cu faţa spre pământ înaintea lui. 24 Natan a zis: „Stăpâne – regele meu –, oare ai spus tu că Adonia va guverna după tine şi că el va sta pe tronul tău? 25 Vorbesc astfel pentru că el a plecat astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi un mare număr de oi. I-a invitat acolo pe toţi fiii regelui, pe conducătorii armatei şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau în compania lui; şi strigă: «Să trăiască regele Adonia!» 26 Şi totuşi, pe mine – slujitorul tău –, pe preotul Ţadoc, pe Benaia – fiul lui Iehoiada – şi pe Solomon – slujitorul tău – nu ne-a invitat! 27 Oare din porunca stăpânului meu – a regelui – s-a făcut acest lucru? Oare să fi decis cine va sta pe tronul stăpânului meu – regele – după el, fără să fi anunţat pe slujitorul tău?” 28 Regele David a zis: „Chemaţi-o pe Batşeba!” Ea a intrat şi s-a prezentat înaintea regelui. 29 Regele a jurat zicând: „Jur pe Iahve care este viu şi care m-a scăpat din fiecare necaz, 30 că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Dumnezeul lui Israel numit Iahve, când am zis: «Solomon – fiul tău – va guverna după mine; el va sta pe tron în locul meu.»!” 31 Batşeba s-a aplecat cu faţa spre pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: „Să trăiască etern stăpânul meu, regele David!” 32 Apoi regele David a zis: „Chemaţi-i pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan şi pe Benaia – fiul lui Iehoiada!” Ei au venit în faţa regelui; 33 iar el le-a poruncit: „Mergeţi împreună cu slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu – pe Solomon – să călărească pe catârul meu; şi duceţi-l la Ghihon. 34 Acolo, preotul Ţadoc şi profetul Natan să îl ungă (cu ulei) ca rege al întregului teritoriu locuit de urmaşii lui Israel. Să sunaţi din goarnă şi să strigaţi: «Să trăiască regele Solomon!» 35 Apoi să mergeţi după el. Solomon să vină şi să se urce pe tronul meu, ca o confirmare a faptului că el va guverna ţara în locul meu; pentru că la el m-am gândit să fie conducător pentru (cei din teritoriul numit) Israel şi pentru (cei din teritoriul numit) Iuda!” 36 Benaia – fiul lui Iehoiada – i-a răspuns regelui astfel: „Amin! Aşa să decidă Iahve – Dumnezeul stăpânului meu care (încă) este rege! 37 Cum a fost Iahve cu stăpânul meu – care este rege –, la fel să fie şi cu Solomon; şi să îi înalţe tronul mai sus decât acela al stăpânului meu – regele David!” 38 Preotul Ţadoc, profetul Natan, Benaia – fiul lui Iehoiada –, cheretiţii şi peletiţii s-au dus şi l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David. Apoi au mers împreună cu el la Ghihon. 39 Preotul Ţadoc a luat cornul cu ulei din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din goarnă; şi tot poporul a strigat: „Să trăiască regele Solomon!” 40 Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se foarte mult, astfel încât se cutremura pământul când strigau ei. 41 Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el, au auzit poporul strigând. Atunci ei au încetat să mai mănânce. Ioab a auzit sunetul goarnei; şi a întrebat: „De ce se aude acest zgomot în oraş?” 42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan – fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: „Vino; pentru că tu eşti un om capabil; şi aduci veşti bune!” 43 Ionatan i-a răspuns: „În niciun caz, ele nu sunt bune! Stăpânul nostru – regele David – l-a desemnat ca rege pe Solomon! 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan, pe Benaia – fiul lui Iehoiada –, pe cheretiţi şi pe peletiţi. Aceştia l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui. 45 Preotul Ţadoc şi profetul Natan au mers cu el în localitatea Ghihon şi l-au uns ca rege! Apoi au plecat de acolo bucuroşi; iar populaţia oraşului este plină de entuziasm. Aşa se explică zgomotul pe care l-aţi auzit. 46 Apoi Solomon s-a aşezat pe tronul pe care stă numai regele. 47 Slujitorii regelui au venit să îl binecuvânteze pe stăpânul nostru – pe regele David – şi au zis: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai renumit decât numele tău; şi să îi înalţe tronul mai sus decât tronul tău!» Apoi regele s-a închinat în patul lui. 48 David a mai zis: «Să fie binecuvântat Iahve – Dumnezeul lui Israel – Cel care mi-a dat astăzi un urmaş care să stea pe tronul meu şi pe care să îl văd cu ochii mei!»” 49 Toţi oaspeţii care erau cu Adonia, au început să tremure. S-au ridicat; şi fiecare a plecat unde a vrut. 50 Lui Adonia i-a fost frică de Solomon. S-a ridicat din locul în care era, s-a dus la cort(ul religiei mozaice) şi s-a prins de „coarnele” altarului. 51 Solomon a fost anunţat că Adonia se teme de el şi că se ţine de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu îl va omorî pe slujitorul lui cu sabia!” 52 Solomon a răspuns: „Dacă este un om corect, niciun fir de păr nu îi va cădea la pământ; dar, dacă se va constata că există răutate în el, va muri!” 53 Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să îl aducă de la altar. Adonia a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon, care i-a zis: „Du-te acasă!”