1 Naaman – comandantul armatei regelui Aramului – era un om important pentru stăpânul lui; şi i se acorda un mare respect, pentru că prin el a facilitat Iahve victoria arameilor. Dar acest om care ajunsese cunoscut ca fiind un luptător remarcabil, era lepros. 2 Arameii plecaseră la război împărţiţi în mai multe grupuri; şi luaseră prizonieri o tânără din teritoriul numit Israel. Ea a ajuns să fie folosită ca slujitoare a soţiei lui Naaman. 3 Într-o zi, fata a zis stăpânei ei: „Dacă stăpânul meu ar merge la profetul din Samaria, acela l-ar vindeca de lepra lui!” 4 Naaman s-a dus la stăpânul lui şi i-a relatat ce i-a spus tânăra israeliană. 5 Regele Aramului i-a zis: „Du-te; pentru că voi trimite o scrisoare regelui lui Israel!” Naaman a plecat; şi a luat cu el zece talanţi de argint, şase mii se şecheli de aur şi zece seturi complete de haine. 6 El i-a dat regelui lui Israel acea scrisoare, care conţinea următorul mesaj: „Când îţi va fi înmânată această scrisoare, vei şti că trebuie să îl vindeci pe slujitorul meu – pe Naaman – de lepra lui.” 7 După ce a citit scrisoarea, regele lui Israel şi-a rupt hainele; şi a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să omor şi să învii? De ce pretinde ca eu să vindec un om de lepra lui? Să ştiţi şi să înţelegeţi că el caută motiv de ceartă cu mine!” 8 Când a auzit Elisei – omul lui Dumnezeu – că regele lui Israel şi-a rupt hainele, a trimis pe cineva la el, să îi spună: „De ce ţi-ai rupt hainele? Trimite-l la mine; şi va şti că există un profet în Israel!” 9 Naaman a venit cu mulţimea lui de însoţitori călare pe cai şi în care; şi s-au oprit în faţa casei lui Elisei. 10 Atunci Elisei i-a trimis un mesager, prin intermediul căruia i-a transmis: „Du-te şi spală-te în Iordan de şapte ori. Astfel, carnea ţi se va vindeca şi vei fi curat!” 11 Dar Naaman s-a supărat şi a plecat zicând: „Eu credeam că va veni la mine, se va opri în faţa mea şi va chema numele Dumnezeului lui – invocând pe Iahve – şi apoi îşi va pune mâna peste rană şi mă va vindeca de lepră. 12 Oare nu sunt Abana şi Parpar – râurile Damascului – mai bune decât toate apele Israelului? Nu puteam să mă spăl în ele şi să fiu astfel curăţat (de lepră)?” Apoi s-a întors şi a plecat plin de mânie. 13 Dar slujitorii lui s-au apropiat de el şi i-au zis: „Părinte, dacă profetul ţi-ar fi cerut să faci un lucru greu, oare nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult acum, când ţi-a spus (doar) să te speli ca să fii curat!” 14 Atunci a coborât şi s-a scufundat de şapte ori în Iordan – cum îi spusese omul lui Dumnezeu. Şi carnea lui a devenit din nou ca a unui copil(aş). Astfel s-a curăţat (Naaman) de lepră. 15 Apoi Naaman, împreună cu toţi însoţitorii lui, s-au întors la omul lui Dumnezeu. Când a ajuns, s-a oprit în faţa lui şi i-a zis: „Acum ştiu că nu există alt Dumnezeu (real) pe tot pământul, cu excepţia Celui pe care-L are Israel! Te rog să primeşti un dar din partea slujitorului tău!” 16 Dar Elisei i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu şi pe care-L slujesc, că nu voi lua nimic!” Chiar dacă Naaman a insistat, Elisei a refuzat darul lui. 17 Atunci Naaman a zis: „Dacă nu vrei (acest dar), te rog să permiţi slujitorului tău să încarce pământ – atât cât pot duce doi măgari; pentru că de acum înainte, slujitorul tău nu va mai aduce arderi integrale sau sacrificii altor (dumne)zei, ci numai lui Iahve! 18 Totuşi Îl rog pe Iahve să îl ierte pe slujitorului tău atunci când stăpânul meu intră în templul lui Rimon să se închine acolo; pentru că în acea situaţie, când el se ţine de braţul meu, mă închin şi eu în templul lui Rimon. Deci doresc ca Iahve să îl ierte pe slujitorul tău când mă voi închina în templul lui Rimon!” 19 Elisei i-a răspuns: „Du-te liniştit!” După ce Naaman a plecat de la el şi a parcurs o anumită distanţă, 20 Ghehazi – slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu – şi-a zis: „Stăpânul meu l-a refuzat pe Naaman – pe acest arameu; şi nu a luat de la el ce i-a adus. Jur pe Iahve care este viu, că voi alerga şi voi lua ceva de la el!” 21 Astfel, Ghehazi s-a dus după Naaman. Când l-a văzut Naaman alergând după el, a coborât din car ca să îl întâmpine; şi i-a zis: „Este totul bine?” 22 Ghehazi a răspuns: „Totul este bine. Dar stăpânul meu m-a trimis să îţi spun: «Au venit chiar acum la mine doi profeţi tineri din regiunea muntoasă a urmaşilor lui Efraim. Te rog să îmi dai pentru ei un talant de argint şi două seturi complete de haine.»” 23 Naaman i-a zis: „Te rog să îmi permiţi plăcerea de a-ţi oferi doi talanţi!” Naaman a insistat şi i-a pus doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două seturi de haine. I-a mai dat şi doi slujitori care să îl ajute la transportul acelor lucruri grele. 24 Când a ajuns la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi le-a dat ocazia acelor oameni să plece; iar ei s-au întors (la stăpânul lor). 25 Ghehazi s-a dus la stăpânul lui – la Elisei. Atunci Elisei l-a întrebat: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Slujitorul tău nu a fost nicăieri.” 26 Dar Elisei i-a zis: „Oare nu a fost spiritul meu cu tine, când a coborât acel om din car şi te-a întâmpinat? Chiar este acum timpul pentru luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, slujitori şi slujitoare? 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de urmaşii tăi, pentru totdeauna!” Apoi Ghehazi a plecat din faţa lui Elisei lepros – alb ca zăpada.