1 Miriam şi Aaron au protestat verbal împotriva lui Moise, pentru că îşi luase ca soţie o femeie cuşită. 2 Ei ziceau: „Oare numai prin Moise comunică Iahve poporului? Nu a vorbit El şi prin noi?” Iahve a auzit ce spuneau ei. 3 Moise era un om foarte blând. El ajunsese mai blând decât oricine de pe suprafaţa pământului. 4 În scurt timp, Iahve le-a zis lui Moise, lui Aaron şi lui Miriam: „Veniţi toţi trei la cortul Întâlnirii!” Astfel, ei au mers acolo. 5 Atunci Iahve a coborât într-un stâlp de nor; şi i-a chemat pe Aaron şi pe Miriam; iar ei au venit amândoi în faţă. 6 El le-a zis: „Ascultaţi (cu atenţie) ce vă spun: când există un profet între voi, Eu – Iahve – Mă revelez lui în viziuni; şi îi vorbesc prin intermediul viselor. 7 Nu tot aşa se întâmplă şi cu sclavul Meu care se numeşte Moise. El îşi îndeplineşte consecvent şi cu exactitate responsabilităţile faţă de toată «casa» Mea. 8 Cu el vorbesc direct cu gura Mea, în mod clar, nu prin intermediul unor mesaje misterioase. El vede atunci cum este Iahve. Deci cum v-aţi permis să vorbiţi fără frică împotriva sclavului Meu numit Moise?” 9 Mânia lui Iahve s-a declanşat împotriva lor; şi atunci El S-a îndepărtat. 10 Când s-a ridicat norul de pe cortul Întâlnirii, Miriam era plină de lepră. Pielea corpului ei devenise albă ca zăpada. Aaron s-a întors spre Miriam şi a văzut că era plină de lepră. 11 Atunci el i-a zis lui Moise: „Stăpânul meu, nu ne pedepsi pentru un păcat pe care l-am făcut într-un mod atât de stupid. 12 Nu accepta ca ea să fie ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate infectată când iese din uterul mamei lui!” 13 Moise a strigat spre Iahve, zicând: „O, Dumnezeule, Te rog să o vindeci!” 14 Dar Iahve i-a răspuns lui Moise: „Dacă tatăl ei ar fi scuipat-o în faţă, nu şi-ar fi suportat ea ruşinea şapte zile? Să fie deci închisă în exteriorul taberei şapte zile; şi apoi poate fi reprimită.” 15 Astfel, Miriam a fost închisă în exteriorul taberei şapte zile. Poporul nu s-a deplasat mai departe până când Miriam nu a fost reprimită în tabără. 16 Apoi ei au plecat din Haţerot şi şi-au stabilit (temporar) tabăra în deşertul Paran.