1 Iahve i-a zis lui Moise: 2 „Trimite oameni să spioneze teritoriul Canaanului pe care îl dau israelienilor. Din fiecare clan al strămoşilor lor, să trimiţi câte un om. Toţi cei selectaţi să fie dintre conducătorii lor.” 3 Moise i-a trimis din deşertul Paran, conform poruncii lui. Toţi aceştia erau conducători în cadrul clanurilor israelienilor. 4 Urmează prezentarea numelor lor. Din clanul descendenţilor lui Ruben a fost trimis Şamua, fiul lui Zachur. 5 Din clanul descendenţilor lui Simeon a fost trimis Şafat, fiul lui Hori. 6 Din clanul descendenţilor lui Iuda a fost trimis Caleb, fiul lui Iefune. 7 Din clanul descendenţilor lui Isahar a fost trimis Igal, fiul lui Iosif. 8 Din clanul descendenţilor lui Efraim a fost trimis Osea, fiul lui Nun. 9 Din clanul descendenţilor lui Beniamin a fost trimis Palti, fiul lui Rafu. 10 Din clanul descendenţilor lui Zabulon a fost trimis Gadiel, fiul lui Sodi. 11 Din clanul descendenţilor lui Iosif reprezentat de clanul urmaşilor lui Manase, a fost trimis Gadi, fiul lui Susi. 12 Din clanul descendenţilor lui Dan a fost trimis Amiel, fiul lui Ghemali. 13 Din clanul descendenţilor Aşer a fost trimis Setur, fiul lui Mihael. 14 Din clanul descendenţilor lui Neftali a fost trimis Nahbi, fiul lui Vofsi. 15 Din clanul descendenţilor lui Gad a fost trimis Gheuel, fiul lui Machi. 16 Acestea sunt numele oamenilor pe care i-a trimis Moise să cunoască acea ţară în secret. Moise a schimbat numele lui Osea – fiul lui Nun – în Iosua. 17 Moise i-a trimis astfel să spioneze ţara Canaan, zicându-le: „Mergeţi de aici spre Neghev, urcaţi muntele 18 şi observaţi cum este ţara. Să urmăriţi să vedeţi dacă poporul care locuieşte acolo este o forţă sau dacă este slab, dacă sunt mulţi sau puţini, 19 dacă teritoriul pe care locuiesc este bun sau rău, dacă oraşele în care locuiesc sunt ca nişte tabere sau sunt fortificate. 20 Să mai observaţi dacă ţara este bogată sau săracă şi dacă există sau nu există copaci în ea. Fiţi curajoşi şi aduceţi câteva dintre fructele care cresc în acea zonă.” Atunci era timpul când începeau să se coacă strugurii. 21 Ei s-au dus şi au spionat ţara, începând de la deşertul Ţin până la Rehob care este lângă Lebo-Hamat. 22 Au mers spre Neghev şi au ajuns la Hebron. Acolo erau anachiţii Ahiman, Şeşai şi Talmai. Hebronul fusese construit cu şapte ani înaintea oraşului Ţoan din Egipt. 23 Apoi au ajuns în valea Eşcol. Acolo au tăiat (dintr-o viţă-de-vie) o ramură tânără pe care crescuse (şi se copsese) un ciorchine de struguri. Apoi, doi dintre ei l-au transportat pe o bară de lemn. Au mai luat nişte rodii şi smochine. 24 Acel loc a fost numit valea Eşcol – din cauza ciorchinelui pe care israelienii l-au tăiat de acolo. 25 S-au întors de la spionarea acelui teritoriu după patruzeci de zile. 26 Au venit înaintea lui Moise, a lui Aaron şi a întregii adunări a israelienilor în deşertul Paran, la Cadeş. Ei le-au adus veşti, atât lor cât şi întregii adunări; şi le-au arătat fructele ţării. 27 Ei i-au zis lui Moise: „Am ajuns în teritoriul în care ne-ai trimis; şi este adevărat că acolo curge lapte şi miere. Acestea sunt fructele ţării. 28 Dar locuitorii ei sunt foarte dezvoltaţi (fizic), iar oraşele lor înconjurate de ziduri sunt fortificate şi mari. În plus, noi i-am văzut acolo şi pe anachiţi. 29 Amaleciţii locuiesc în zona Neghev; hitiţii, iebusiţii şi amoriţii locuiesc în munţi, iar canaaniţii locuiesc lângă mare şi pe defileul Iordanului.” 30 Atunci Caleb a liniştit poporul în prezenţa lui Moise; şi a zis: „Haideţi să mergem şi să ocupăm acest teritoriu; pentru că sigur vom putea să îl cucerim!” 31 Dar oamenii care au mers cu el, au zis: „Nu putem să înaintăm împotriva acestui popor; pentru că forţa lor este mai mare decât a noastră!” 32 Astfel, ei au prezentat israelienilor o descriere descurajatoare despre ţara pe care au spionat-o, zicând: „Teritoriul pe care l-am parcurs spionându-l este al unei ţări care îşi mănâncă locuitorii; şi toţi oamenii pe care i-am văzut acolo sunt înalţi. 33 Am remarcat că acolo sunt şi uriaşi – de fapt, anachiţii provin din uriaşi. Când ne uitam la ei, parcă eram nişte lăcuste; şi aşa ne priveau şi ei!”