1 Ezechia a trimis reprezentanţii lui în tot teritoriul numit Iuda şi în Israel. El a scris scrisori chiar şi urmaşilor lui Efraim şi celor care proveneau din Manase. Prin intermediul lor, Ezechia îi chema la casa lui Iahve – în Ierusalim – pentru a sărbători Paştele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. 2 Regele discutase la Ierusalim cu conducătorii care erau în slujba lui şi cu toată adunarea. Apoi au decis să sărbătorească Paştele în a doua lună. 3 Nu au putut să îl sărbătorească la vremea stabilită – pentru că nu se sfinţiseră suficient de mulţi preoţi; iar poporul nu se adunase tot la Ierusalim. 4 Propunerea a plăcut atât regelui, cât şi celorlalţi oameni care formau restul adunării. 5 În consecinţă, ei au dat o poruncă. Ea prevedea că trebuie să se parcurgă tot Israelul – de la Beer-Şeba până la teritoriul locuit de urmaşii Dan – pentru a-i chema pe oameni la Ierusalim ca să sărbătorească Paştele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. De mult timp nu îl mai sărbătoriseră cu participarea unui mare număr de israelieni, aşa cum era scris. 6 Conform poruncii regelui, mesagerii au dus scrisorile din partea lui şi din partea conducătorilor în tot teritoriul numit Israel şi în cel numit Iuda. În ele se spunea: „Israelieni, întoarceţi-vă la Iahve care este Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Israel; iar El se va întoarce la puţinii israelieni care au scăpat din mâinile regilor Asiriei! 7 Nu fiţi ca părinţii şi ca fraţii voştri care nu au fost loiali faţă de Dumnezeul strămoşilor voştri numit Iahve şi pe care El i-a lăsat să fie distruşi aşa cum constataţi astăzi! 8 Nu vă încăpăţânaţi ca părinţii voştri! Împăcaţi-vă cu Iahve şi veniţi la sanctuarul pe care l-a sfinţit El pentru eternitate! Slujiţi Dumnezeului vostru numit Iahve; pentru ca astfel să se depărteze de la voi violenta Lui mânie! 9 Să ştiţi că dacă vă veţi întoarce la Iahve, fraţii voştri şi fiii voştri vor beneficia de bunătate din partea celor care i-au folosit ca sclavi; şi astfel, ei se vor putea întoarce în această ţară. Dumnezeul vostru care se numeşte Iahve este bun şi milos; şi nu Îşi va întoarce faţa de la voi – dacă vă întoarceţi la El!” 10 Mesagerii au mers prin fiecare oraş din teritoriul locuit de urmaşii lui Efraim şi prin cel al urmaşilor lui Manase – până în teritoriul urmaşilor lui Zabulon; dar oamenii râdeau de ei şi îi ridiculizau. 11 Totuşi, au existat unii dintre urmaşii lui Aşer, dintre urmaşii lui Manase şi din teritoriul lui Zabulon care s-au smerit şi au venit la Ierusalim. 12 Chiar şi pe cei din teritoriul numit Iuda i-a unit mâna lui Dumnezeu, pentru ca ei să se conformeze poruncii regelui şi a conducătorilor din slujba lui. Aceea era, de fapt, o poruncă dată în acord cu prevederile Cuvântului lui Iahve. 13 În a doua lună, o mulţime de oameni s-a adunat la Ierusalim ca să celebreze Sărbătoarea Turtelor. Era o adunare foarte mare. 14 S-au ridicat şi au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim. Au desfiinţat şi toate altarele pe care se ardea tămâie (idolilor); şi le-au aruncat în valea Chidron. 15 Apoi, în a paisprezecea zi din a doua lună, au înjunghiat mieii pentru Paşte. Preoţii şi leviţii s-au smerit, s-au sfinţit şi au oferit arderi integrale la casa lui Iahve. 16 Ei stăteau la locurile lor – conform acelei decizii referitoare la ei conţinută de legea lui Moise – omul lui Dumnezeu. Preoţii stropeau sângele pe care îl luau de la leviţi. 17 Pentru că în acea adunare erau mulţi oameni care nu se sfinţiseră, leviţii au înjunghiat ei mieii de Paşte pentru toţi aceia care nu erau curaţi şi care nu putuseră să îi închine personal lui Iahve. 18 O mare mulţime de oameni – dintre cei veniţi din teritoriul numit Efraim, din cel numit Manase, din cel numit Isahar şi din cel numit Zabulon – nu se curăţaseră şi nu mâncaseră animalul sacrificat ca Paşte, aşa cum era scris. Dar Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: „Iahve care este bun, să îi ierte pe toţi aceşti oameni. 19 Ei sunt dintre cei care au decis în inimile lor să Îl caute pe Dumnezeu – pe Iahve care este Dumnezeul strămoşilor lor – chiar şi fără sfânta curăţare!” 20 Iahve l-a ascultat pe Ezechia şi a vindecat poporul. 21 Israelienii prezenţi la Ierusalim au celebrat cu mare bucurie Sărbătoarea Turtelor – şapte zile. Leviţii şi preoţii Îl lăudau pe Iahve în fiecare zi cu instrumentele făcute pentru lăudarea Lui. 22 Ezechia i-a încurajat pe toţi leviţii care demonstraseră o bună cunoaştere a slujbei care se făcea pentru Iahve. Ei au mâncat şapte zile din partea special rezervată lor, au adus sacrificii de pace şi I-au mulţumit Dumnezeului strămoşilor lor care se numeşte Iahve. 23 Întreaga adunare a decis să mai celebreze încă şapte zile. Astfel, ei au celebrat cu bucurie încă şapte zile. 24 Au procedat astfel pentru că Ezechia – regele celor din teritoriul numit lui Iuda – oferise adunării o mie de viţei şi şapte mii de oi; iar conducătorii care erau cu el oferiseră adunării o mie de viţei şi zece mii de oi – pentru că se sfinţiseră mulţi preoţi. 25 Toată adunarea celor din teritoriul numit Iuda împreună cu preoţii şi cu leviţii, plus toţi cei veniţi din teritoriul numit Israel împreună cu străinii veniţi de-acolo şi din cel numit Iuda, s-au bucurat împreună. 26 A fost o mare bucurie în Ierusalim – cum nu se mai cunoscuse din vremea regelui Solomon – fiul lui David – care a fost regele (întregu)lui Israel. 27 Preoţii şi leviţii s-au ridicat şi au binecuvântat poporul. Vocea lor a fost auzită (de Iahve); şi rugăciunea lor a ajuns până la sfânta Sa locuinţă: până la cer.