1 Iosia a celebrat Paştele lui Iahve la Ierusalim. Oamenii au adus animalul pentru sacrificiu de Paşte în a paisprezecea zi din luna întâi. 2 El a pus preoţii în funcţiile lor şi i-a încurajat să facă slujba pentru casa lui Iahve. 3 Iosia le-a vorbit leviţilor care învăţau întregul popor Israel şi care erau separaţi pentru Iahve. El le-a zis: „Puneţi Cufărul sfânt în casa construită de Solomon – fiul lui David – care a fost regele poporului Israel! Nu mai trebuie să îl transportaţi pe umeri! Acum slujiţi lui Iahve – Celui care este Dumnezeul vostru – şi poporului Său numit Israel. 4 Aşezaţi-vă conform familiilor voastre, respectând ordinea grupurilor voastre – aşa cum a (lăsat) scris David – regele lui Israel – şi cum a scris fiul lui numit Solomon. 5 Ocupaţi-vă locurile în sanctuar – câte o parte a familiei leviţilor pentru fiecare grup format din clanurile fraţilor voştri care formează poporul. 6 Aduceţi sacrificiul de Paşte, sfinţiţi-vă şi pregătiţi sacrificiile pentru fraţii voştri. Respectaţi astfel cuvântul lui Iahve transmis prin intermediul lui Moise!” 7 Iosia le-a dat oamenilor din popor – tuturor celor prezenţi – miei şi iezi din turme. Toţi erau oferiţi pentru sacrificiul pascal. Donaţia lui a fost de treizeci de mii (de animale mici) şi trei mii de viţei. Toate acestea au fost date din averea regelui. 8 Conducătorii care erau în slujba regelui, au oferit şi ei benevol daruri atât poporului, cât şi preoţilor şi leviţilor. Hilchia, Zaharia şi Iehiel – conducătorii casei lui Dumnezeu – le-au dat preoţilor o mie şase sute de miei pentru Paşte şi trei sute de viţei. 9 Conania şi rudele lui numite Şemaia şi Netanel, împreună cu Haşabia, Ieiel şi Iozabad – conducători ai leviţilor – le-au donat leviţilor cinci mii de miei pentru Paşte şi cinci sute de vite. 10 După ce slujba a fost pregătită, preoţii şi-au ocupat locurile; iar leviţii s-au aşezat în grupuri, aşa cum ordonase regele. 11 Apoi au adus sacrificiul de Paşte. Preoţii au stropit sângele pe care l-au luat de la leviţii care jupuiseră animalele. 12 Au pus separat arderile integrale, ca să poată fi oferite lui Iahve de către oamenii din popor – conform familiilor lor – aşa cum este scris în cartea lui Moise. La fel au procedat şi cu vitele. 13 Au fript la foc animalul sacrificat pentru Paşte – conform regulii – şi au fiert celelalte sacrificii sfinte în oale, în cazane şi în cratiţe. Apoi le-au împărţit repede întregului popor. 14 După toate acestea, leviţii au pregătit ce era pentru ei şi pentru preoţi. Au procedat astfel pentru că preoţii – urmaşii lui Aaron – aduseseră arderile integrale şi grăsimile până seara. Astfel, leviţii au fost determinaţi să facă pregătiri de Paşte atât pentru ei, cât şi pentru preoţii care erau urmaşii lui Aaron. 15 Cântăreţii – urmaşi ai lui Asaf – erau la locul lor, aşa cum poruncise David, Asaf, Heman şi Iedutun – vizionarul regelui –; iar portarii erau la posturile lor la fiecare poartă. Nu au fost obligaţi să îşi întrerupă slujba; pentru că leviţii care erau rudele lor, au pregătit sacrificiul de Paşte pentru ei. 16 Astfel a fost pregătită în acea zi întreaga slujbă de la casa lui Iahve – ca să se poată sărbători Paştele şi să se poată aduce arderile integrale pe altarul lui Iahve, conform poruncii regelui Iosia. 17 Israelienii care erau atunci la Ierusalim, au celebrat Paştele şi Sărbătoarea Turtelor şapte zile. 18 Paşte ca acela nu se mai sărbătorise în poporul Israel din perioada profetului Samuel. Niciun rege al poporului Israel nu a mai celebrat un Paşte ca acela care a fost în vremea guvernării lui Iosia – împreună cu preoţii, cu leviţii, cu toţi cei din teritoriul numit Iuda şi cu cei din teritoriul numit Israel care erau acolo împreună cu locuitorii Ierusalimului. 19 Acel Paşte a fost sărbătorit în al optsprezecelea an al guvernării lui Iosia. 20 După toate acestea, când Iosia făcuse deja ordine în casa lui Iahve, Neco – monarhul Egiptului – a venit să lupte cu el la Carchemiş, pe traseul Râului Eufrat. Iosia s-a dus împotriva lui. 21 Neco i-a trimis reprezentanţi cu următorul mesaj: „Rege al teritoriului numit Iuda, oare ce conflict am eu cu tine? Nu împotriva ta vin astăzi; ci merg împotriva unei familii cu care sunt în război; iar Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te opune lui Dumnezeu care mă susţine, ca să nu te distrugă!” 22 Dar Iosia nu s-a întors, ci s-a deghizat ca să înceapă lupta împotriva lui. Iosia nu a ascultat cuvintele lui Neco, deşi ele veneau de la Dumnezeu. Astfel, el s-a dus să lupte în Câmpia Meghido. 23 Cei care foloseau arcul, l-au lovit pe regele Iosia. Atunci regele le-a zis slujitorilor lui: „Luaţi-mă de-aici, pentru că sunt grav rănit!” 24 Slujitorii lui l-au luat din carul de luptă, l-au pus într-un alt car care îi aparţinea şi l-au adus la Ierusalim. Apoi Iosia a murit acolo. L-au înmormântat în mormântul părinţilor lui; şi tot poporul din teritoriul numit Iuda şi din Ierusalim l-a plâns pe Iosia. 25 Ieremia a compus un cântec de jale pentru Iosia; şi până astăzi, toţi cântăreţii şi toate cântăreţele amintesc de Iosia în cântecele lor de jale. Acele cântece au intrat în tradiţia poporului Israel şi s-au păstrat scrise în „Cântecele de jale”. 26 Celelalte fapte ale lui Iosia, dovezile lui de loialitate (faţă de Iahve) făcute în conformitate cu ce scrie în legea lui Iahve, 27 dar şi realizările lui remarcabile, sunt scrise în „Cartea regilor teritoriului numit Israel şi ai celui numit Iuda”.