4
Boaz s-a dus şi a stat la poarta oraşului. Tocmai atunci trecea pe acolo acela care avea drept de răscumpărare. El era cel despre care vorbise Boaz cu Rut. Boaz i-a zis: „Prietene, te rog întoarce-te şi stai aici (lângă mine)!” Acel om s-a întors şi s-a aşezat. Boaz i-a adus acolo şi pe zece dintre bătrânii oraşului, zicându-le: „Luaţi loc aici!” Şi ei s-au aşezat acolo. Apoi i-a zis celui care avea drept de răscumpărare: „Naomi, care s-a întors din câmpiile Moabului, a vândut acel pământ care era al rudei noastre – al lui Elimelec. M-am gândit să îţi propun acum să o cumperi, avându-i ca martori pe locuitorii (oraşului) şi pe cei din sfatul bătrânilor poporului meu. Dacă vrei deci să o răscumperi, răscumpăr-o! Dar dacă nu vrei să faci acest lucru, atunci spune-mi; ca să ştiu ce să fac. Pentru că nu este nimeni înaintea ta cu drept de răscumpărare, iar după tine urmez eu.” Acel om i-a răspuns: „O voi răscumpăra eu.” Boaz i-a mai zis: „În ziua când vei cumpăra terenul Naomei, trebuie să îl cumperi şi pe al moabitei Rut – soţia celui care a murit – ca să păstrezi numele mortului în cadrul moştenirii lui.” Atunci cel care avea drept de răscumpărare, i-a răspuns: „Aşa nu îmi permit să o răscumpăr, pentru ca să nu îmi ajungă în pericol propria mea moştenire. Îţi ofer ocazia să o răscumperi tu! Poţi prelua tu dreptul meu de răscumpărare. Eu nu îmi permit să o răscumpăr!” În timpurile străvechi ale Israelului, pentru a garanta respectarea tuturor regulilor referitoare la răscumpărare şi pe acelea care prevedeau schimbarea dreptului de răscumpărare, unul îşi scotea sandala şi i-o dădea celuilalt. Ea era o dovadă a acelei înţelegeri în Israel. Acela care avea drept de răscumpărare, i-a zis lui Boaz: „Cumpăr-o tu!” Apoi şi-a scos sandala. Atunci Boaz le-a zis celor din grupul bătrânilor oraşului şi întregului popor din el: „Astăzi sunteţi martori că am cumpărat din mâna Naomei tot ce a aparţinut lui Elimelec, lui Chilion şi lui Mahlon. 10 Astfel, eu am cumpărat şi pe moabita Rut care este văduva lui Mahlon. Am cumpărat-o ca soţie, ca să păstrez numele mortului în cadrul moştenirii lui, astfel încât să nu se şteargă numele acestuia dintre rudele lui şi din oraşul unde a trăit. Astăzi, voi sunteţi martori ai acestui lucru!” 11 Tot poporul care era la poartă şi oamenii din grupul bătrânilor oraşului, i-au răspuns: „Suntem martori! Să facă Iahve ca femeia care intră în casa ta, să fie ca Rahela şi ca Leea care au participat împreună la formarea naţiunii lui Israel! Să îţi crească forţa în Efrata şi să devii renumit în Betleem! 12 Îţi urăm ca familia ta, prin urmaşul pe care ţi-l va da Iahve din această tânără, să fie ca familia lui Pereţ care i s-a născut lui Iuda din Tamar!” 13 Boaz a luat-o pe Rut (în familie) şi ea a devenit soţia lui. El s-a culcat cu ea; şi Iahve a făcut-o să rămână însărcinată. Astfel, ea a născut apoi un fiu. 14 Femeile i-au zis Naomei (despre copil): „Să fie binecuvântat Iahve, Cel care nu te-a lăsat astăzi fără un răscumpărător. Îţi urăm ca el să fie renumit în Israel! 15 Acesta îţi va reface sufletul şi va fi suport pentru tine la bătrâneţe; pentru că l-a născut nora ta care te iubeşte şi care valorează pentru tine mai mult decât şapte fii!” 16 Naomi a luat copilul, l-a strâns la piept şi s-a comportat faţă de el ca o mamă. 17 Vecinele i-au pus băiatului numele Obed, spunând: „I s-a născut un fiu Naomei!” El a fost tatăl lui Işai, iar Işai a fost tatăl lui David. 18 Urmează lista care prezintă descendenţii lui Pereţ (până la David). În familia lui Pereţ s-a născut Heţron. 19 În familia lui Heţron s-a născut Ram. În familia lui Ram s-a născut Aminadab. 20 În familia lui Aminadab s-a născut Nahşon. În familia lui Nahşon s-a născut Salmon. 21 În familia lui Salmon s-a născut Boaz; iar în familia lui Boaz s-a născut Obed. 22 În familia lui Obed s-a născut Işai, iar în familia lui Işai s-a născut David.