1 După ce Saul murise, trecuseră două zile de când David se întorsese de la înfrângerea amaleciţilor; şi era în localitatea Ţiclag. 2 A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul. El era cu hainele rupte şi avea pământ pe cap. Când a ajuns înaintea lui David, a căzut cu faţa spre pământ şi i s-a închinat. 3 David l-a întrebat: „De unde vii?” El i-a răspuns: „Am reuşit să fug din tabăra israeliană.” 4 David i-a zis: „Spune-mi ce s-a întâmplat acolo!” El i-a răspuns: „Oamenii au fugit din zona de conflict; şi mulţi dintre ei au murit! A murit atât Saul cât şi fiul lui numit Ionatan.” 5 David l-a mai întrebat pe tânărul care îi adusese aceste veşti: „De unde ştii că Saul şi fiul lui care se numeşte Ionatan au murit?” 6 Tânărul a răspuns: „Eram pe muntele Ghilboa. Acolo l-am văzut pe Saul care se sprijinea pe lancea lui; iar carele şi călăreţii inamicului veneau din ce în ce mai aproape de el. 7 Când Saul a privit în urmă şi m-a văzut, m-a chemat; iar eu i-am răspuns: «Sunt aici, la dispoziţia ta!» 8 El m-a întrebat: «Cine eşti?» Iar eu i-am răspuns: «Sunt amalecit.» 9 Atunci el mi-a zis: «Apropie-te de mine şi omoară-mă; pentru că sunt în agonia morţii, chiar dacă încă trăiesc!» 10 Atunci m-am apropiat de el şi l-am omorât, ştiind că dacă este rănit, nu va mai trăi mult timp. Apoi i-am luat coroana de pe cap şi brăţara de la braţ. Le-am adus aici, stăpânului meu.” 11 Atunci David şi-a apucat hainele şi le-a rupt. Apoi toţi bărbaţii care erau cu el, au făcut acelaşi lucru. 12 Au plâns şi au postit până seara pentru (moartea lui) Saul, pentru fiul lui numit Ionatan, pentru armata lui Iahve şi pentru urmaşii lui Israel; pentru că muriseră loviţi de sabie. 13 Apoi David l-a întrebat pe tânărul care i-a adus veştile: „De unde eşti?” El i-a răspuns: „Sunt fiul unui străin amalecit.” 14 Atunci David i-a zis: „Cum ai avut curajul să acţionezi împotriva celui care este unsul lui Iahve şi nu ţi-a fost frică să îl omori?” 15 Apoi David l-a chemat pe unul dintre oamenii lui; şi i-a zis: „Apropie-te şi doboară-l!” El l-a lovit; şi astfel, acel om a murit. 16 David i-a zis: „Doar tu vei responsabil de vărsarea sângelui tău; pentru că ai făcut cu gura ta declaraţii care te incriminează, zicând: «L-am omorât pe cel care este uns (în funcţia de rege) al lui Iahve.»!” 17 David a plâns pentru Saul şi pentru fiul lui numit Ionatan, compunând (şi) un cântec de jale (în onoarea lor). 18 El a poruncit apoi urmaşilor lui Iuda să înveţe acest cântec care a fost numit Cântecul Arcului. El este scris în Cartea lui Iaşar: 19 „Israel, gloria ta zace omorâtă pe zonele tale înalte. Cum au căzut vitejii tăi! 20 «Nu vorbiţi despre acest lucru în Gat; şi nu îl anunţaţi pe străzile Aşchelonului; pentru ca să nu se bucure fetele filistenilor şi să nu sară de satisfacţie fiicele celor necircumcişi.» 21 «O, voi, munţi ai Ghilboei! Nici roua şi nici ploaia să nu mai cadă peste voi! Nici recolte pe câmpiile voastre să nu mai aveţi pentru darurile de mâncare! Pentru că acolo au fost profanate scuturile vitejilor – scutul lui Saul care nu va mai fi uns cu ulei.» 22 De la sângele celor omorâţi, de la grăsimea vitejilor, săgeata lui Ionatan nu venea înapoi; iar sabia lui Saul nu se învârtea fără să lovească pe cineva. 23 Saul şi Ionatan – cei care atunci când trăiau, s-au iubit şi s-au agreat – nici măcar în moarte nu au fost despărţiţi. Erau mai rapizi decât vulturii; şi aveau o forţă mai mare decât a leilor. 24 «Fiice ale lui Israel, plângeţi-l pe Saul – pe cel care vă îmbrăca în roşu-aprins şi cu multă eleganţă; pe acela care vă împodobea hainele cu ornamente de aur.» 25 Vai, cum au căzut luptătorii în mijlocul conflictului! Ionatan zace omorât pe zonele tale înalte. 26 «Frate Ionatan, sunt deprimat din cauza morţii tale! Mi-ai fost atât de drag! Dragostea ta pentru mine a fost specială: superioară dragostei pe care o pot oferi femeile.» 27 Cum au căzut luptătorii; şi cum au dispărut armele!”