1 După toate acestea, Absalom avea un car tras de cai; şi îl serveau cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 2 Se trezea dimineaţa devreme şi stătea pe marginea drumului care conducea spre poarta oraşului. Oricine venea la rege cu vreo neînţelegere pe care acesta trebuia să o judece, era chemat de Absalom care îl întreba de unde provine; şi astfel, acela îi spunea clanul de care aparţine. 3 Atunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate: cauza ta este justă; dar nimeni din partea regelui nu te va asculta.” 4 Apoi adăuga: „Dacă aş fi pus judecător al poporului, oricine ar avea vreo neînţelegere sau vreo cauză de judecat, ar veni la mine şi eu i-aş face dreptate!” 5 Absalom întindea mâna oricui se apropia de el să i se închine; apoi îl îmbrăţişa şi îl săruta. 6 Aşa se comporta Absalom faţă de toţi israelienii care veneau la rege ca să le judece cazurile (de nedreptate). Astfel, Absalom câştiga (în favoarea lui) inima bărbaţilor lui Israel. 7 După o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: „Te rog să îmi permiţi să merg la Hebron ca să respect un jurământ pe care I l-am făcut lui Iahve; 8 pentru că atunci când era în Aram – la Gheşur – slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: «Dacă Iahve mă va aduce înapoi – la Ierusalim –, Îi voi sluji Lui!»” 9 Regele i-a răspuns: „Mergi liniştit.” Atunci Absalom a plecat imediat la Hebron. 10 De acolo, el a trimis mesageri la toate triburile lui Israel, ca să le spună: „Atunci când veţi auzi sunetul cornului, să ziceţi: «Absalom s-a urcat pe tron la Hebron!»” 11 Absalom era însoţit de două sute de oameni din Ierusalim. Ei fuseseră invitaţi de el. În naivitatea lor, îl însoţeau fără să bănuiască nimic. 12 În timp ce aducea sacrificiile, Absalom a trimis pe cineva în oraşul Ghilo ca să se ducă la ghilonitul Ahitofel – consilierul lui David. Complotul lua amploare; şi tot mai mulţi din popor treceau de partea lui Absalom. 13 Cineva a venit şi i-a zis lui David: „Israelienii au trecut de partea lui Absalom (ca rege)!” 14 Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor lui: „Să fugim repede! Altfel, nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm cât de repede putem; ca să nu fie el mai rapid decât noi şi să ne ajungă! Pentru că astfel va aduce dezastrul împotriva noastră; şi va omorî populaţia oraşului cu sabia!” 15 Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi sunt pregătiţi să facă tot ce va decide stăpânul nostru care (încă) este rege!” 16 Astfel, regele a plecat urmat de întreaga lui familie. A lăsat totuşi zece concubine pentru îngrijirea palatului. 17 Regele a plecat împreună cu toţi cei care îl urmau; şi s-au oprit într-un loc, la o anumită distanţă (de oraş). 18 Toţi slujitorii care îl urmau, au trecut prin faţa lui: cheretiţii, peletiţii şi cei şase sute de gatiţi care îl însoţiseră din Gat. 19 Atunci regele i-a zis gatitului Itai: „Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele Absalom; pentru că eşti un străin; şi ai fost alungat din ţara ta! 20 Eşti venit de puţin timp; şi acum crezi că îmi permit să fac din tine un rătăcitor – cum suntem noi care nu ştim unde vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi; şi îţi doresc ca bunătatea şi seriozitatea să te însoţească!” 21 Itai i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu şi pe stăpânul meu – regele – care este viu, că acolo unde se va duce stăpânul meu – regele – indiferent că va însemna moarte sau viaţă, acolo va fi şi slujitorul tău!” 22 Regele i-a răspuns: „Bine; atunci vino şi treci înaintea mea!” Astfel, gatitul Itai, împreună cu toţi oamenii şi toţi cu copiii care erau cu el, au trecut înaintea lui David. 23 Locuitorii din acel teritoriu plângeau în hohote în timp ce îi vedeau trecând. Regele a trecut şi el valea Chidron; şi toţi cei care îl însoţeau, s-au deplasat mergând spre deşert. 24 Exista acolo şi Ţadoc împreună cu toţi leviţii care transportau Cufărul Legământului făcut (de Israel) cu Dumnezeu. Leviţii au pus jos Cufărul lui Dumnezeu; iar Abiatar a oferit (lui Iahve) sacrificii până când au ieşit toţi din oraş. 25 Apoi regele i-a zis lui Ţadoc: „Du Cufărul lui Dumnezeu înapoi în oraş. Dacă voi găsi acceptare la Iahve, atunci El mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să revăd acest Cufăr şi locuinţa lui. 26 Dar dacă va spune: «Nu te agreez!», sunt pregătit ca El să facă cu mine ce consideră că trebuie făcut!” 27 Apoi regele l-a mai întrebat: „Oare nu eşti tu omul care vede (ce toţi ceilalţi nu pot vedea)? Întoarceţi-vă liniştiţi în oraş: atât tu împreună cu fiul tău Ahimaaţ, cât şi Abiatar împreună cu fiul lui numit Ionatan. 28 Eu voi aştepta la intrarea în deşert, până voi primi veşti de la voi.” 29 Astfel, Ţadoc şi Abiatar au dus Cufărul lui Dumnezeu înapoi – la Ierusalim – şi au rămas acolo. 30 David urca Muntele Măslinilor plângând, cu capul acoperit şi desculţ. Toţi cei care erau cu el, şi-au acoperit capetele; şi urcau şi ei plângând. 31 David a fost anunţat că Ahitofel a trecut de partea lui Absalom şi că el este printre trădători. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne, să faci ca Ahitofel să îi dea sfaturi greşite lui Absalom!” 32 Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii aveau obiceiul să I se închine lui Dumnezeu, architul Huşai îl aştepta acolo (pe David) cu tunica sfâşiată şi având pus pământ pe cap. 33 David i-a zis: „Dacă vii cu noi, vei fi doar o complicaţie în plus pentru mine. 34 Dar ai putea să te întorci în oraş şi să îi spui lui Absalom: «Regele meu, voi fi slujitorul tău. Până acum am fost slujitorul tatălui tău; dar acum doresc să fiu slujitorul tău!». Atunci vei putea dejuca sfaturile lui Ahitofel (date lui Absalom), făcându-le să fie în favoarea mea. 35 Vei avea acolo cu tine pe Ţadoc şi pe Abiatar care sunt preoţi. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui, să le transmiţi lor. 36 Împreună cu ei mai există acolo şi fiii lor: Ahimaaţ – fiul lui Ţadoc – şi Ionatan – fiul lui Abiatar. Să îmi transmiteţi prin ei orice veţi afla.” 37 Huşai – prietenul lui David – a intrat în Ierusalim chiar atunci când intra şi Absalom în oraş.