1 Dar în Cezareea, un bărbat cu numele Corneliu, sutaş din cohorta numită „Italiana”,
2 cucernic şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui, făcînd multe milostenii poporului şi rugîndu-se neîncetat lui Dumnezeu,
3 a văzut clar într-o vedenie pe la ceasul al nouălea un înger al lui Dumnezeu intrînd la el şi zicîndu-i: „Corneliu!”
4 Dar el s-a uitat ţintă la el, s-a înfri­coşat şi a zis: „Ce este, Doamne?” El însă i-a zis: „Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit ca jertfă de aducere-aminte înaintea lui Dumnezeu.
5 Şi acum, trimite nişte bărbaţi la Iope, şi adu pe Simon, zis Petru.
6 Acesta găzduieşte la un tăbăcar numit Simon, a cărui casă este lîngă mare: (acela iţi va spune ce trebuie să faci)”.
7 Dar după ce a plecat îngerul care vorbise cu el, chemînd două din slugile sale şi un ostaş cucernic dintre cei ce-i erau devotaţi,
8 şi istorisindu-le totul, i-a trimis la Iope.
9 În ziua următoare, pe cînd călătoreau şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş, pe la ceasul al şaselea, ca să se roage.
10 A flămînzit însă, şi a dorit să mănînce. Dar pe cînd îi pregăteau, a venit peste el un extaz,
11 şi a privit cerul deschis, şi coborînd un vas ca un cearceaf mare, lăsîndu-se, cu cele patru colţuri, jos pe pămînt,
12 în care erau toate animalele cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsări ale cerului.
13 Şi un glas i-a zis: „Scoală-te, Petru, înjunghie şi mănîncă”.
14 Dar Petru a zis: „Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată n-am mîncat ceva întinat şi necurat”.
15 Şi glasul i-a zis iarăşi a doua oară: „Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti întinat”.
16 Aceasta însă s-a petrecut de trei ori, şi îndată vasul a fost ridicat în cer.
17 Dar pe cînd Petru era nedumerit despre înţelesul vedeniei pe care o văzuse, iată, bărbaţii trimişi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stat la poartă
18 şi, strigînd, au întrebat dacă Simon, zis Petru, găzduieşte acolo.
19 Dar pe cînd se gîndea Petru la vedenie, Duhul i-a zis: „Iată, te caută trei bărbaţi;
20 scoală-te, coboară-te şi du-te cu ei fără să te îndoieşti de ceva, pentru că Eu i-am trimis”.
21 Petru însă, coborîndu-se la bărbaţi, a zis: „Iată, eu sînt acela pe care-l căutaţi; care este motivul pentru care sînteţi aici?”
22 Dar ei au zis: „Sutaşul Corneliu, bărbat drept şi temător de Dumnezeu şi cu mărturie bună de la întreaga naţiune a iudeilor, a fost înştiinţat (de Dumnezeu) printr-un înger sfînt să trimită după tine ca să vii în casa lui, şi să audă cuvinte de la tine”.
23 El i-a chemat deci înăuntru şi i-a găzduit. În ziua următoare însă s-a sculat şi a plecat cu ei, şi cîţiva fraţi din Iope l-au însoţit.
24 Dar în ziua următoare au intrat în Cezareea. Corneliu însă îi aştepta, după ce chemase împreună pe rudele sale şi pe prietenii săi apropiaţi.
25 S-a întîmplat însă că, atunci cînd a intrat Petru, Corneliu, întîmpinîndu-l, i-a căzut la picioare şi i s-a închinat.
26 Dar Petru l-a ridicat, zicînd: „Scoală-te, şi eu sînt om!”
27 Şi vorbind cu el, a intrat şi a găsit adunaţi pe mulţi.
28 Şi le-a zis: „Ştiţi că este nepermis unui iudeu să se alăture sau să vină la unul de alt neam, totuşi Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om întinat sau necurat.
29 De aceea am şi venit fără împotrivire cînd s-a trimis după mine; întreb deci, din ce motiv aţi trimis după mine?”
30 Şi Corneliu a zis: „Acum patru zile, pînă în ceasul acesta, al nouălea, mă rugam în casa mea; şi iată, înaintea mea a stat un bărbat cu o haină strălucitoare
31 şi a zis: ‘Corneliu, rugăciunea ţi-a fost ascultată, şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32 Trimite deci la Iope şi cheamă pe Simon, care este zis Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lîngă mare; (cînd va veni el, îţi va vorbi)’.
33 Am trimis deci îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Deci acum, toţi sîntem prezenţi înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ţi-a poruncit Domnul”.
34 Dar Petru, deschizînd gura, a zis: „Cu adevărat, înţeleg că Dumnezeu nu Se uită la faţă,
35 ci că în orice naţiune, cine se teme de El şi lucrează dreptate îi este plăcut.
36 El a trimis Cuvîntul Său fiilor lui Israel, vestind Evanghelia păcii, prin Isus Cristos, care este Domnul tuturor.
37 Voi înşivă ştiţi lucrul întîmplat prin toată Iudeea, începînd din Galileea, în urma botezului vestit de Ioan:
38 cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcând bine şi vindecînd pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El.
39 Şi noi sîntem martori pentru tot ce a făcut El atît în ţara iudeilor, cît şi în Ierusalim. Ei L-au şi omorît, atîrnîndu-L pe lemn.
40 Pe Acesta, Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi I-a dat ca să Se arate,
41 nu la tot poporul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, care am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat dintre cei morţi.
42 Şi El ne-a poruncit să predicăm poporului, şi să adeverim că El este Cel rînduit de Dumnezeu să fie Judecătorul celor vii şi al celor morţi.
43 Toţi profeţii aduc mărturie despre El că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea păcatelor”.
44 Pe cînd rostea încă Petru cuvintele acestea, Duhul Sfînt a căzut peste toţi cei ce ascultau Cuvîntul.
45 Şi credincioşii din tăierea împrejur, care-l însoţiseră pe Petru, au fost uimiţi, pentru că darul Duhului Sfînt fusese turnat şi peste neamuri.
46 Căci îi auzeau vorbind în limbi şi preamărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a răspuns:
47 „Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfînt ca şi noi?”
48 Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele (Domnu)lui Isus Cristos. Atunci ei l-au rugat să rămînă cîteva zile.