1 Dar lucrul principal în cele spuse este acesta: Noi avem un asemenea Mare Preot, care S-a aşezat la dreapta tronului Măreţiei, în ceruri,
2 ca Slujitor al locurilor sfinte şi al adevăratului cort, pe care l-a ridicat Domnul, nu un om.
3 Căci orice mare preot este pus să aducă atît daruri, cit şi jertfe. De aceea este necesar ca şi Acesta să aibă ceva de adus.
4 Deci, dacă ar fi pe pămînt, nici n-ar fi Preot, fiindcă sînt cei ce aduc darurile potrivit Legii,
5 care slujesc imaginii şi umbrei lucrurilor cereşti, după îndrumarea dumnezeiască primită de Moise, cînd era pe cale să ridice cortul: „Vezi”, a zis El, „să faci totul după modelul care ţi-a fost arătat pe munte”.
6 Dar acum El a căpătat o slujbă cu atît mai înaltă, cu cît este şi Mijlocitorul unui legămînt care a fost legiuit pe promisiuni mai bune.
7 Căci, dacă cel dintîi ar fi fost fără cusur, nu s-ar mai fi căutat loc pentru un al doilea.
8 Căci mustrîndu-i zice: „Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legămînt nou,
9 nu potrivit legămîntului pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua cînd i-am apucat de mînă ca să-i scot din ţara Egiptului, pentru că n-au stăruit în legămîntul Meu, şi nici Eu nu le-am purtat de grijă, zice Domnul.
10 Pentru că acesta este legămîntul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; şi Eu le voi fi Dumnezeu, şi ei îmi vor fi popor.
11 Şi nu vor mai învăţa fiecare pe concetăţeanul său, şi fiecare pe fratele său, zicînd: ‘Cunoaşte pe Domnul!’ Pentru că toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mic pînă la cel mare dintre ei.
12 Pentru că voi fi milostiv cu nedreptăţile lor, şi nu-Mi voi mai aminti cu nici un chip de păcatele (şi fărădelegile) lor”.
13 Prin faptul că zice: „Un nou legămînt”, a făcut pe cel dintîi învechit; dar ce este vechi şi a îmbătrînit, este aproape de dispariţie.