1 Căci împărăţia cerurilor este asemenea unui om, stăpîn de casă, care a ieşit dis-de-dimineaţă să tocmească lucrători în via lui.
2 După ce s-a învoit însă cu lucrătorii cu cîte un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
3 Şi ieşind pe la ceasul al treilea, a văzut pe alţii stînd în piaţă fără lucru
4 şi le-a zis: ‘Duceţi-vă şi voi în vie, şi vă voi da ce este drept’. Ei însă s-au dus.
5 Ieşind iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, a făcut la fel.
6 Dar cînd a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stînd şi le-a zis: ‘De ce staţi aici toată ziua fără lucru?’
7 Ei i-au zis: ‘Nu ne-a tocmit nimeni’. El le-a zis: ‘Duceţi-vă şi voi în vie (şi veţi primi ce este drept)’.
8 Cînd s-a înserat însă, domnul viei a zis administratorului său: ‘Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începînd de la cei din urmă pînă la cei dintîi’.
9 Şi cînd au venit cei de pe la ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare cîte un dinar.
10 Şi cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult, şi au primit şi ei cîte un dinar.
11 Dar după ce I-au primit, cîrteau împotriva stăpînului casei,
12 zicînd: ‘Aceştia din urmă au lucrat un singur ceas, şi i-ai făcut egali cu noi, care am dus greul zilei şi arşiţa’.
13 El însă, răspunzînd unuia dintre ei, a zis: ‘Prietene, pe tine nu te nedreptăţesc; nu te-ai tocmit cu mine cu un dinar?
14 Ia-ţi ce-i al tău şi pleacă. Eu însă vreau să dau acestuia din urmă ca şi ţie.
15 Oare nu-mi este permis să fac ce vreau cu ce-i al meu? Sau este ochiul tău rău, pentru că eu sînt bun?’
16 Aşa vor fi cei din urmă cei dintîi, şi cei dintîi cei din urmă, (căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi)”.
17 Şi pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi pe drum le-a zis:
18 „Iată, ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mîinile marilor preoţi şi cărturarilor, şi ei II vor condamna la moarte.
19 Şi-L vor da în mîinile neamurilor ca să-L batjocorească şi să-L biciuiască şi să-L răstignească, şi a treia zi va învia”.
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de El împreună cu fiii ei, închinîndu-se şi cerînd ceva de la El.
21 Dar El i-a zis: „Ce doreşti?” Ea I-a zis: „Zi ca aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta Ta şi unul la stînga Ta, în împărăţia Ta”.
22 Răspunzînd însă, Isus a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care sînt pe cale să-l beau Eu (şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care voi fi botezat Eu)?” Ei I-au zis: „Putem”.
23 El le-a zis: „Veţi bea într-adevăr paharul Meu (şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care voi fi botezat Eu), dar a şedea la dreapta şi la stînga Mea nu este a Mea s-o dau, ci este pentru cei cărora a fost pregătit de Tatăl Meu”.
24 Şi, cînd au auzit, cei zece s-au supărat tare pe cei doi fraţi.
25 Isus însă, chemîndu-i la Sine, a zis: „Voi ştiţi că stăpînitorii neamurilor domnesc peste ele, şi cei mari fac uz de autoritate asupra lor.
26 între voi să nu fie aşa. Ci oricine doreşte să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;
27 şi cine doreşte să fie cel dintîi între voi, să fie robul vostru;
28 după cum nici Fiul omului n-a venit să fie slujit, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca preţ de răscumpărare pentru mulţi”.
29 Şi pe cînd ieşeau din Ierihon, îl urma o mare mulţime.
30 Şi iată, doi orbi care şedeau lîngă drum, auzind că trece Isus, au strigat, zicînd: „Ai milă de noi, Doamne, Fiu al lui David!”
31 Dar mulţimea îi certa ca să tacă; ei însă mai tare au strigat, zicînd: „Ai milă de noi, Doamne, Fiu al lui David!”
32 Şi oprindu-Se, Isus i-a chemat şi a zis: „Ce doriţi să vă fac?”
33 Ei I-au zis: „Doamne, să ni se deschidă ochii!”
34 Dar, făcîndu-I-se milă, Isus le-a atins ochii, şi îndată ei şi-au recăpătat vederea şi L-au urmat.