1 Fraţilor, dorinţa inimii mele şi cererea mea către Dumnezeu pentru ei este pentru mîntuirea lor.
2 Căci le aduc mărturie că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cunoştinţei,
3 căci, necunoscînd dreptatea lui Dumnezeu şi căutînd să-şi întemeieze dreptatea lor proprie, nu s-au supus dreptăţii lui Dumnezeu.
4 Căci Cristos este îndeplinirea Legii, spre dreptatea oricărui care crede.
5 Căci Moise scrie despre dreptatea care este din Lege: „Omul care a împlinit aceste lucruri va trăi prin ele”.
6 însă dreptatea care este din credinţă zice aşa: „Să nu zici în inima ta: ‘Cine se va sui în cer?’ – adică să-L aducă jos pe Cristos –,
7 sau: ‘Cine se va coborî în Adînc?’ – adică să aducă pe Cristos dintre cei morţi –”.
8 Dar ce zice ea? „Cuvîntul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta”; adică cuvîntul credinţei, pe care îl predicăm noi.
9 Căci, dacă mărturiseşti cu gura ta pe Domnul Isus şi crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi, vei fi mîntuit.
10 Căci cu inima se crede spre dreptate, însă cu gura se mărturiseşte spre mîntuire,
11 căci Scriptura zice: „Oricine care crede în El nu va fi făcut de ruşine”.
12 Căci nu este deosebire între iudeu şi grec, fiindcă Acelaşi Domn este al tuturor, bogat fiind pentru toţi cei ce-L invocă.
13 Căci „oricine invocă Numele Domnului va fi mîntuit”.
14 Deci cum să invoce pe Acela în care n-au crezut? Dar cum să creadă în Acela despre care n-au auzit? Dar cum să audă fără vestitor?
15 Dar cum să vestească, dacă nu au fost trimişi? După cum este scris: „Cît de plăcute sînt picioarele (celor ce vestesc Evanghelia păcii, ale) celor ce vestesc Evanghelia binelui!”
16 Totuşi nu toţi au ascultat de Evanghelie. Căci Isaia zice: „Doamne, cine a crezut cele auzite de la noi?”
17 Prin urmare, credinţa este din cele auzite, dar cele auzite, prin Cuvîntul lui Cristos.
18 Totuşi eu zic: „Oare n-au auzit ei?” Bineînţeles că da, căci „glasul lor a răsunat pe tot pămîntul, şi cuvintele lor pînă la marginile pămîntului locuit”.
19 Totuşi eu zic: „N-a cunoscut Israel?” Cel dintîi, Moise zice: „Eu vă voi provoca la gelozie pe unii care nu sînt o naţiune, vă voi stîrni mînia pe o naţiune fără pricepere”.
20 Dar Isaia îndrăzneşte şi zice: „Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau, M-am arătat celor ce nu întrebau de Mine”.
21 Însă despre Israel zice: „Toată ziua Mi-am întins mîinile spre un popor neascultător şi împotrivitor”.