1 În Iconium s-a petrecut acelaşi lucru: Paul şi Barnaba au intrat în sinagoga evreilor şi au vorbit în aşa fel, încât o mare mulţime de evrei şi neevrei a crezut. 2 Dar evreii neconvertiţi i-au stârnit pe neevrei şi le-au otrăvit mintea împotriva fraţilor. 3 Paul şi Barnaba au stat deci destul de mult timp la Iconium; ei vorbeau cu îndrăzneală, bizuindu-se pe Domnul, care depunea mărturie Cuvântului graţiei Sale permiţând să se facă prin intermediul lor semne miraculoase şi minuni.
4 Populaţia oraşului s-a divizat: unii erau de partea evreilor, alţii de partea apostolilor. 5 Atunci când neevreii şi evreii, împreună cu conducătorii lor, se pregăteau să-i maltrateze şi să-i lapideze, 6 Paul şi Barnaba, aflând despre aceasta, au fugit în oraşele din Licaonia, Listra, Derbe şi în împrejurimi, 7 şi au anunţat şi acolo Vestea Bună.
8 În Listra şedea un om care nu se putea ţine pe picioare, care era infirm din naştere şi care nu umblase niciodată. 9 El îl asculta pe Paul vorbind. Acesta s-a uitat drept la el şi, văzând că avea credinţă pentru a fi salvat, 10 i-a zis cu voce răsunătoare: „Ridică-te drept în picioare!“ El a sărit în sus şi a început să meargă.
11 Când a văzut mulţimea ce făcuse Paul, a strigat în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi într-o formă omenească!“ 12 Pe Barnaba îl numea Zeus, iar pe Paul Hermes, pentru că el era cel care lua cuvântul. 13 Preotul lui Zeus, al cărui templu era la intrarea în oraş, a adus tauri şi ghirlande la porţi şi, împreună cu mulţimea, voia să ofere un sacrificiu.
14 Când au auzit aceasta, apostolii Barnaba şi Paul şi-au sfâşiat hainele şi s-au repezit spre mulţime, strigând: 15 „Oameni buni, de ce faceţi aceasta? Şi noi avem aceeaşi natură ca şi voi şi vă aducem o veste bună, chemându-vă să vă întoarceţi de la aceste lucruri fără valoare la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele. 16 În generaţiile trecute, El a lăsat toate naţiunile să-şi urmeze propriile căi. 17 Totuşi, El nu S-a lăsat fără mărturie: El a arătat bunătate dându-vă ploaie din cer şi recolte la timpul lor; El vă copleşeşte cu hrană şi vă umple inima de veselie“. 18 De abia au putut, prin aceste cuvinte, să împiedice mulţimea să le ofere un sacrificiu.
19 Atunci au sosit din Antiohia şi din Iconium nişte evrei care au câştigat mulţimea de partea lor. După ce l-au lapidat pe Paul, l-au târât afară din oraş, crezând că era mort. 20 Totuşi, când l-au înconjurat discipolii, el s-a ridicat şi a intrat în oraş. A doua zi, el a plecat la Derbe împreună cu Barnaba. 21 După ce au evanghelizat acest oraş şi au făcut un anumit număr de discipoli, s-au întors la Listra, la Iconium şi la Antiohia, 22 întărind sufletul discipolilor, îndemnându-i să rămână în credinţă şi zicând: „Trebuie să intrăm în Regatul lui Dumnezeu prin multe suferinţe“.
23 Ei au desemnat prezbiteri în fiecare Adunare şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat Domnului în care crezuseră. 24 Traversând apoi Pisidia, au ajuns în Pamfilia. 25 Au predicat Cuvântul în Perga, apoi au plecat în Atalia.
26 De acolo s-au îmbarcat pentru Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi graţiei lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care au îndeplinit-o. 27 Când au ajuns, Paul şi Barnaba au strâns Adunarea şi au povestit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei şi cum deschisese neevreilor uşa credinţei. 28 Au rămas destul de mult acolo cu discipolii.